1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Desaga lui Snowden şi interesele germane

Informaţiile din desaga cu ştiri secrete deşertate de Edward Snwoden continuă să se reverse asupra Germaniei. Or, investigarea afacerii NSA riscă să aibă consecinţe nu întru totul dezirabile pentru Berlin...

Revista germană Der Spiegel a publicat mai nou o relatare privind un program al serviciilor secrete britanice de urmărire a diplomaţilor.

E vorba de un program al serviciului britanic, GCHQ, o instituţie care, apărută din şcoala de cifruri şi coduri, se ocupă între altele de securitatea comunicaţiilor electronice şi de culegerea de informaţii din internet.

Potrivit săptămânalului german, care a valorificat în repetate rânduri, în trecut, informaţiile furnizate de aşa-numiţii „whistle-blowers”, de felul lui Snowden, GCHQ a rulat un program de supraveghere a diplomaţilor prin intermediul sistemelor de rezervare a camerelor lor de hotel.

Intitulat „Royal Concierge”, „Portarul regal”, acest program le-ar permite analiştilor londonezi „să se informeze în legătură cu proiectele de călătorie ale diplomaţilor şi delegaţiilor”.

Concomitent, acelaşi program, în măsură să coreleze rezervările de hotel cu adresele de e-mail ar fi, potrivit relatărilor din presă, de natură să permită altor departamente ale serviciilor secrete să intervină în timp util. De pildă celor tehnice, având capacitatea ori misiunea de a instala aparatură de interceptare a convorbirilor în telefoanele şi computerele camerelor rezervate. Sau celor utilizând spioni şi spioane în carne şi oase.

Nu e clar ce informaţii realmente epocale conţin aceste relatări. Fapt e însă, că, în Germania, ca şi în varii alte ţări, ştirile privind excesiva supraveghere a internetului şi culegerea de informaţii electronice de către serviciile secrete americane şi britanice, precum şi cooperarea dintre ele au stârnit un val de indignare.

Toate acestea, precum şi spionarea telefonului mobil al cancelarei au determinat şi autorităţile germane să-şi pună întrebări în legătură cu adoptarea de contramăsuri şi cu ameliorarea securităţii comunicaţiilor cibernetice.

Desigur, e obligatoriu să se studieze în mod serios acuzele privind erorile şi excesele posibile comise de serviciile secrete occidentale. De altfel, principalele partide de centru-dreapta şi de centru-stânga din Germania discută, potrivit relatărilor din presă, despre posibila creare a unui „Centru de securitate cibernetică”.

Or, există şi în prezent, în Germania, un astfel de Centru Naţional de Contraspionaj Cibernetic, menit să protejeze infrastructura informaţională a Germaniei.

Ceea ce începe, în schimb, să dispară este conştiinţa faptului că Germania şi Europa au acută nevoie de ajutorul aliaţilor, şi nu în ultimul rând al Statelor Unite şi Marii Britanii, întru apărarea societăţilor deschise de inamicii lor, care nu se dau în lături nici de la terorism, nici de la ample atacuri cibernetice.

Deloc de mirare că procurorul general al Republicii Federale, Range, a lansat, mai nou, un avertisment lucid. În contextul revendicărilor stăruind asupra deschiderii unei anchete oficiale privind scandalul NSA el a cerut să se ţină seama de „interesele politice externe” ale Germaniei.

Într-un interviu acordat postului naţional de radio german, Deutschlandfunk, Range a subliniat, între altele, că, înaintea deschiderii unei astfel anchete, e bine să se verifice în ce măsură investigaţiile ar putea aduce ţării prejudicii politice externe, iar în siajul lor, carenţe de securitate apreciabile.

Potrivit constituţiei şi legilor germane, Procuratura Generală, care se ocupă în genere de dosarele de terorism, e autorizată să nu deschidă o anchetă, dacă ea atrage „pericolul unor dezavantaje de amploare” pentru Republica Federală.