1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Deraiere? Sau rasism?

Ieşirile jignitoare la adresa muncitorilor români din Jucu, pentru care şi-a cerut iertare premierul renan Juergen Ruettgers, continuă să fie speculate la sânge în campania electorală germană.

default

Presa germană nu a îngropat scandalul declanşat de Juergen Ruettgers

Ziarul berlinez de stânga reia pe larg dezbaterea pe acest subiect care a avut loc joi în parlamentul de la Duesseldorf şi se întreabă în ce măsură afirmaţiile lui Ruettgers au constituit „o simplă deraiere involuntară sau, dimpotrivă, rasism calculat”, menit să adune voturi de la extrema dreaptă a spectrului politic.

Din unghiul partidelor de stânga, mobilul derapajului este clar. Şefa grupului social-democrat din parlamentul renan a scos în evidenţă cât de „jalnic e să încerci să aduni sufragii pe spinarea muncitorilor români. O asemenea polemică ieftină”, a subliniat ea, „constituie un teren fertil pentru amplificarea xenofobiei”. La rândul ei, şefa ecologiştilor din acelaşi for legislativ l-a condamnat pe liderul renan pentru ceea ce a estimat a fi „un demers xenofob calculat astfel încât să-i aducă voturi din partea extremei drepte”.

De cealaltă parte a baricadei, reprezentanţii partidelor de centru-dreapta au criticat masiv focul de baraj lansat asupra lui Ruettgers. Demnitarul creştin-democrat, Helmut Stahl, a afirmat în context că stânga ar fi mobilizat o veritabilă „industrie a revoltei”, repezind asupra şefului său o lavină de gunoaie verbale. La rândul lor liberalii s-au arătat scandalizaţi de acuzele de rasism formulate împotriva lui Ruettgers. TAZ mai semnalează că premierul renan n-a mai dorit să participe la această dezbatere, Ruettgers mulţumindu-se să atragă atenţia asupra faptului că şi-a cerut scuze şi şi-a evidenţiat astfel poziţia.

Întrucât campania electorală continuă, nu e de aşteptat ca subiectul să fie abandonat prea curând.

Tranşarea dilemei cu privire la viitorul fabricilor Opel din Germania, care vor intra în posesia unui consorţiu ruso–canado–austriac, precum şi noile tentative ale preşedintelui american Obama de a impune o foarte controversată modificare a sistemului sanitar ocupă spaţii largi în presă.

Merkel äußert sich zu Verkauf von Opel an Magna

Nu toţi cred că trecerea Opel la Magna este un succes pentru Angela Merkel

Concomitent, ziarele occidentale amintesc, între altele, de cei opt ani scurşi de la atentatele comise de terorişti islamişti în SUA, la 11 septembrie 2001, precum şi de cele două decenii încheiate de la decizia Ungariei de a-şi deschide frontiera spre a permite emigrarea în vest a zeci de mii de est-germani.

Decizia concernului american General Motors de a permite intrarea investitorilor ruşi precum şi a concernului canadiano–austriac Magna în posesia fabricilor Opel constituie o victorie politică a cancelarului Merkel, relevă la unison analiştii.

Comentatorii germani de la Sueddeutsche Zeitung, Nuernberger Nachrichten sau Rhein-Neckar Zeitung de pildă avertizează însă faţă de o exuberanţă prematură, întrucât pentru locurile de muncă de la Opel se anunţă şi pe viitor timpuri grele. Fiindcă, după cum subliniază cotidianul din Nuernberg, Opel suferă din pricina unor supra-capacităţi uriaşe.

La fel vede lucrurile şi NZZ. Ziarul elveţian consideră că salvarea concernului automobilistic german pe banii contribuabililor şi cu preţul altor locuri de muncă net mai competitive nu constituie defel un succes pentru economia germană. Iar ziarul polonez Rzeczpospolita sondează implicaţiile ruseşti ale acestei afaceri, scriind că, în Germania criza se perpetuează, alegerile bat la uşă, iar cancelarul a încercat să găsească în Rusia un investitor capabil să garanteze 25.000 de locuri de muncă. Dar ce profit extrage Vladimir Putin din această afacere? Premierul rus, relevă ziarul, „obţine relaţii mai strânse cu Berlinul, ceea ce din unghiul liderului de la Moscova este extrem de important, dată fiind influenţa considerabilă de care se bucură Germania în Uniunea Europeană.”

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Ovidiu Suciu