Deputații moldoveni votează cu urechile.

Sergiu Cioclea a activat anterior în diferite instituții financiar-bancare din Franţa, Marea Britanie (în calitate de Bond Analyst în cadrul grupului BNP Paribas) și Rusia (șef al departamentului Finanțe Corporative al grupului BNP Paribas - este membru în Comitetul Executiv al băncii BNP PARIBAS ZAO din Rusia). A participat la privatizarea numeroaselor companii de stat și bănci din România, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Lituania. A contribuit la achiziționarea de către Gaz de France a companiei românești Distrigaz Sud. Își propune să modernizeze sistemul financiar-bancar moldovenesc:

„Am constatat că sunt foarte puţine produse bancare noi şi inovaţii în sistem. Aş vrea să fiu un guvernator al unui nou sistem bancar. Scopul meu e să creez un sistem financiar modern, cu multe lichidităţi, cu investitori...”, a menționat noul guvernator, precizând că are soluții și că este convins că sistemul financiar-bancar moldovenesc „poate fi reformat și însănătoșit”.

Cetățenia română – una „de suflet”

Întrebat de comunistul Vladimir Voronin de ce are nevoie tocmai de trei cetățenii (moldovenească, română și franceză), Cioclea a răspuns: „Cetățenia română este pentru mine o cetățenie de suflet. Nu dețin nici buletin, nici pașaport românesc. Nu am utilizat această cetățenie pentru beneficii. Bunicii mei au locuit în România. A fost demersul familiei mele să redobândim cetățenia română. Am redobândit-o în 2009. (...) Vă asigur că întreaga carieră mi-am construit-o în calitate de cetățean moldovean. Am ajuns în punctul culminant al carierei ca cetățean al Republicii Moldova. În calitate de cetățean moldovean am lucrat la Paribas (bancă franceză – a activat în calitate de economist în departamentul Cercetări economice), tot în această calitate am fost consilier în România. În calitate de cetățean moldovean am avut acces la informații secrete ale altor state. Dacă ei mi-au încredințat mie, unui cetățean străin, asemenea informații, sper să am parte de încredere și în țara mea, ca cetățean moldovean”, a explicat guvernatorul Cioclea.

El a promis că nu o să fure, că o să facă tot posibilul ca să nu admită furturi din sistemul bancar și a spus că nu vrea să meargă în Europa ca reprezentant al celei mai sărace ţări. Sergiu Cioclea a mai spus că își dorește să fie asigurată o independență cât mai mare managerilor din bănci, astfel încât aceștia să nu depindă într-o mare măsură de acționarii băncilor. „Într-o țară normală, o bancă nu poate fi un buzunar de cash pentru acționarii săi. Misiunea BNM este să împiedice acest lucru”, a spus Cioclea.

Întrebat ce va face dacă va fi şantajat, Sergiu Cioclea a răspuns că „arma nucleară a unui guvernator este demisia”. „În condiții extreme voi recurge la acest pas. Dar eu sunt bătăuş şi voi merge până la capăt”, a menționat noul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.

A fost implicat în privatizarea unei bănci implicate în „jaful secolului”

RISE-Moldova a descoperit că Sergiu Cioclea a fost anterior (în 2008) implicat în procesul de pregătire a privatizării Băncii de Economii (bancă de stat - deja lichidată, implicată în „jaful secolului”). BNP Paribas Corporate & Investment Banking a fost selectată de Guvernul de la Chișinău în calitate de consultant financiar pentru privatizarea Băncii de Economii – contractul fiind încheiat la 30 septembrie 2008, semnatarii fiind Igor Grigoriev, director al Agenţiei Proprietăţii Publice la acea vreme și Sergiu Cioclea, director financiar pentru Rusia și statele CSI a BNP Paribas.

Socialiștii vor să-l lase pe Drăguțanu fără indemnizație

Învestirea unui nou guvernator al BNM deschide calea pentru negocierile cu FMI. Guvernul îşi propune să semneze un acord de finanţare cu FMI în iunie 2016. Funcția de şef al Băncii Naţionale a Moldovei a rămas vacantă după ce, în septembrie 2015, Dorin Drăguţanu şi-a anunţat demisia. Numele lui este legat de inacțiunile BNM în scandalul legat de dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014. Socialiștii au cerut vineri ca Drăguțanu să fie lipsit de garanțiile sociale prevăzute de legislație și să fie cercetat penal pentru faptul că a tolerat furtul miliardului.

Ministrul Apărării rămâne în funcție

Tot vineri, Parlamentul a a respins moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, semnată de deputaţii comunişti şi socialişti. Pentru iniţierea procedurii de demitere a lui Anatol Şalaru au votat doar semnatarii moţiunii - PCRM şi PSRM (25 de voturi pro). Pentru demiterea lui Şalaru era nevoie de 39 de voturi. Discuţiile la acest subiect au durat aproape două ore. Comuniştii şi socialiştii i-au reproşat ministrului Apărării că dă dovadă de iresponsabilitate faţă de securitatea statului atunci când face declarații despre apropierea Republicii Moldova de NATO şi unirea cu România. Moţiunea a fost înaintată după ce recent 17 generali şi militari americani au vizitat Republica Moldova, iar ministrul Şalaru a reiterat necesitatea înlocuirii pacificatorilor ruşi din regiunea transnistreană cu o misiune ONU.