1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Deputaţi din ţările Europei de Sud-Est şi activităţile lor paralele

Cât au voie să câştige deputaţi din activităţi paralele şi ce activităţi au voie să desfăşoare? Unde ia sfârşit independenţa şi unde începe conflictul de interese?

default

Cât au voie să câştige deputaţi din activităţi paralele şi ce activităţi au voie să desfăşoare? Unde ia sfârşit independenţa şi unde începe conflictul de interese? Aceste întrebări preocupă intens opinia publică, şi anume nu numai în ţările Europei de Sud-Est. În scopul combaterii corupţiei şi a abuzului de putere ar trebui adoptate legi clare.

În Bulgaria sau Polonia, salariile mari ale deputaţilor sunt gândite să elimine tentaţia corupţiei. Reprezentanţii poporului au salariul de bază echivalent cu trei venituri medii pe economie. La acesta se adaugă fondurile pentru colaboratori, birou, deplasări şi cazare. Astfel, în Polonia, un deputat din Seim câştigă aproximativ 6000 de euro pe lună, în vreme ce salariul mediu lunar este de circa 800 de euro.

În Bulgaria deputaţii au venituri considerabil mai mici, de 1500 de euro pe lună, dar şi venitul mediu este de 325 de euro. Dacă însă deputaţii exercită profesii liberale, dacă sunt medici, jurişti sau artişti, ei pot să-şi continue nestingheriţi munca şi după ce au fost aleşi în legislativ. Legiuitorul nu interpretează aceasta ca pe un conflict de interese.

Şi în Grecia deputaţii au voie să-şi exercite meseria pe lângă funcţia politică. Totuşi, nu a fost mereu aşa. În 2001, în urma unei reforme constituţionale, deputaţilor li s-a interzis să-şi mai exercite meseria în timpul mandatului public. Se dorea evitarea conflictelor de interese, iar deputaţii au fost puşi să aleagă între politică şi meserie. Foarte repede a devenit însă clar că, prin această măsură, calitatea clasei politice are de suferit. Astfel, printr-o nouă modificare a Constituţiei, survenită în 2006, interdicţia a fost eliminată. De atunci însă deputaţii sunt obligaţi să depună anual, pe lângă declaraţia de impozit, şi o "declaraţie a intereselor financiare" la instanţa supremă a ţării, în care sunt înşirate activităţile lor profesionale.

În învecinata Macedonie lucrurile stau altfel. Parlamentarii nu au voie să desfăşoare nicio altă activitate pe lângă cea din Parlament. Cei care au avut loc de muncă înainte de a fi aleşi trebuie să se auto-suspende. Numai în situaţii de urgenţă unui deputat chirurg, de exemplu, îi este permis să opereze, dar numai dacă la momentul respectiv nu se află la dispoziţie un alt chirurg.

Controlul amănunţit al activităţii deputaţilor şi transparenţa activităţilor paralele pe care aceştia le desfăşoară nu este însă decât un prim pas în direcţia combaterii corupţiei şi a capitalismului de cumetrie. Asta fiindcă în multe ţări ale Europei de Sud-Est, mlaştina corupţiei este adâncă.

Acest fapt a putut fi constatat în Croaţia. Ţara urmează să adere în curând la UE, de aceea legislaţia privind salarizarea deputaţilor şi reglementările vizând activităţile lor paralele corespund standardelor europene. Şi, deşi parlamentarii trebuie să-şi depună declaraţiile de avere anual, începând de la debutul mandatului, malversaţiunile fostului premier Ivo Sanader nu au putut fi împiedicate. În prezent, Sanader se află în plin proces, fiind acuzat că a patronat un adevărat cartel mafiot, cu ajutorul căruia a încasat ilicit mai bine de nouă milioane de euro.

Şi în Serbia există politicieni bănuiţi de corupţie. Velimir Ilici, ministrul Construcţiilor şi Planificării Urbane în guvernul de la Belgrad, a listat în declaraţia de avere 22 de locuinţe, imobile şi proprietăţi, despre care susţine că le-a moştenit fără excepţie.