1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dependența de smartphone afectează creierul

La tinerii dependenți de smartphone sau internet, medicii au constatat pe ceier modificări chimice, similare persoanelor care suferă de anxietate. Aceasta reiese dintr-un nou studiu efectuat de cercetători din Seoul.

Un grup de cercetători din Coreea de Sud, coordonat de profesorul radiolog Hyung Suk Seo de la Universitatea din Seoul a constatat modificări biochimice ale ţesutului la nivel cerebral la persoanele care folosesc în mod excesiv internetul şi smartphone-urile.

În cadrul studiului care s-a desfăşurat pe o perioadă de şase luni au fost examinaţi 19 tineri cu o vârstă medie de 15 ani. Cu toţii erau dependeţi de telefoane mobile inteligente şi de internet. Pentru a face o comparaţie, cercetătorii au studiat evoluţiile creierului şi la un grup de 19 tineri de aceeaşi vârstă, la care nu a fost diagnosticată o astfel de dependenţă.

Rezultatele studiului au foat prezentate pe 30 noiembrie cu prilejul sesiunii anuale a Societăţii de Radiologie din America de Nord (RSNA) din Chicago.

Dependenţa e măsurabilă

Medicii au stabilit dependenţa în baza unui test standard. Una din întrebări se referea la durata zilnică de folosire a telefoanelor sau internetului. Un alt aspect a fost cel privind consecinţele acestei dependenţe asupra productivităţii, vieţii sociale, calităţii somnului şi a sentimentelor.

 Medicii au constatat o corelație semnificativă între valorile neurotransmițătorilor și dependență, depresie și anxietate. (picture alliance/Bildagentur-online)

S-a constatat o corelație semnificativă între valorile neurotransmițătorilor și dependență, depresie și anxietate.

Una din concluziile studiului a fost aceea că tinerii dependenţi suferă mai des decât ceilalţi de depresie, anxietate, insomnie şi impulsivitate. 12 dintre probanți au participat şi la o psihoterapie. Ei au fost supuşi unui control medical înainte şi după terapie.

Rolul neurotransmițătorilor

Medicii au realizat cu ajutorul spectroscopiei de rezonanţă magnetică (MRS) imagini tridimensionale ale creierului pacienţilor examinaţi. Așa s-a putut determina și componența țesutului cerebral.

Medicii au cercetat în mod special acidul gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător cerebral, care încetinește semnalele nervoase, precum și aminoacizii glutamină și glutamat, care se află într-o corelație cu GABA și care sunt, între altele, responsabili pentru intensitatea cu care celulele nervoase (neuronii) răspund la impulsurile electrice. GABA influențează, între altele, vederea, dar și capacități motorice și diferite funcții ale creierului, cum ar fi fatigabilitatea și anxietatea.  

Dezechilibru chimic

A reieșit că la pacienții dependenți, într-o anumită zonă a creierului, concentrația de GABA a fost, în comparație cu aminoacizii glutamină și glutamat, mai ridicată. Medicii au constatat o corelație semnificativă între valorile neurotransmițătorilor și dependență, depresie și anxietate.

Dar există și o veste bună: relația dintre GABA și aminoacizii glutamină și glutamat s-a normalizat la cei 12 pacienți după o terapie de nouă săptămâni.

Cercetătorii vor acum să afle dacă același principiu e valabil și la alte tipuri de dependență.

Fabian Schmidt/maw