1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Dependenţa justiţiei

Scoaterea pe tuşă a doi profesionişti din conducerea DNA de către procurorul general fără nici o consultare cu procurorul şef al DNA este un exemplu de abuz de putere în justiţie "în formă legală".

Modul în care procurorii de la DNA Lucian Papici şi Mariana Alexandru, cei care au instrumentat unele dintre cele mai mari dosare de corupţie din ultimii ani, au fost eliberaţi recent din funcţie de procurorul general Tiberiu Niţu ne arată că dependenţa justiţiei de puterea politică este încă funcţională. La adăpostul legalităţii (cei doi procurori din fruntea secţiei întîi penale a DNA îşi încheiaseră două mandate consecutive, atît cît permite legea), procurorul general Niţu i-a eliberat din funcţie, la doar cîteva zile după ce tot acesta îi delegase pe funcţiile respective pentru o perioadă de trei luni, pînă la numirea unor noi procurori.

Înlocuirea procurorilor Papici şi Alexandru a fost făcută tot prin delegarea unor procurori pe funcţiile respective, fără ca procurorul general să se fi consultat cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, aşa cum prevede regulamentul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. A fost o mutare-fulger, ce ne aduce aminte de numirea în primăvara lui 2012, de către proaspătul prim ministru Ponta, a lui Grăjdan la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii, în încercarea de "albire" a dosarului lui Adrian Năstase.

În cazul de faţă, procurorul Papici a fost cel care a coordonat instrumentarea dosarului privind fraudele de la referendumul de demitere a preşedintelui, dosar în care vicepremierul Liviu Dragnea tocmai a fost trimis în judecată, fiind acuzat că a coordonat "un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrîns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum aceştia au votat". Stenogramele făcute publice după finalizarea anchetei dovedesc limpede cum oamenii lui Liviu Dragnea mergeau din casă în casă în ultimele ore dinaintea închiderii urnelor şi "convingeau" oamenii să iasă la vot.

Implicarea lui Victor Ponta în înlăturarea procurorilor incomozi de la conducerea DNA este evidentă, ţinînd cont de declaraţiile acestuia: "De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice, după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut cînd au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mîna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu." (România TV)

Minciuna aceasta sfruntată cum că "oamenii au fost anchetaţi de procurori pentru că au votat la referendum" a fost repetată de atîtea ori de Ponta, Antonescu şi acoliţii lor, încît a intrat în mentalul colectiv al acelei părţi a populaţiei lipsite de discernămînt. Din păcate, o parte însemnată, care îl crede pe Victor Ponta şi atunci cînd acesta, încălcînd flagrant principiul separaţiei puterilor în stat, declară că dosarul lui Dragnea este un dosar politic instrumentat de procurori "băsişti".

Nu de dragul sau în apărarea lui Dragnea a făcut Victor Ponta aceste declaraţii, ci pentru a transmite un mesaj clar baronilor cu probleme penale că la vîrful justiţiei (ministrul Cazanciuc, procurorul general Niţu) calea îi e deschisă. Nimeni altul decît Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, l-a propus pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general. Propunerea a însemnat practic numirea acestuia în funcţie, semnătura preşedintelui nemaifiind decît o formalitate, în condiţiile în care Traian Băsescu şi Victor Ponta negociaseră funcţiile de la Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Scoaterea pe tuşă a doi profesionişti de la DNA de către Tiberiu Niţu fără nici o consultare cu procurorul şef Laura Codruţa Kovesi este un exemplu de abuz de putere în justiţie "în formă legală". Regulamentul DNA prevede o astfel de consultare, dar nu impune şi sancţiuni dacă procurorul general "sare" peste această etapă.

Într-un interviu la postul public de televiziune, Laura Codruţa Kovesi a declarat că modul în care a acţionat procurorul general "a creat o anumită vulnerabilitate", avînd în vedere faptul că a fost înştiinţată printr-un fax de noile delegări în locul procurorilor Papici şi Alexandru: "Este foarte greu să ai încredere într-o persoană care nici măcar nu are curaj sau nu vine să-ţi spună că urmează să fie delegată într-o funcţie şi afli dintr-un fax."

Şi acum ne punem întrebarea: A crezut preşedintele Traian Băsescu, atunci cînd a negociat cu Victor Ponta funcţiile din conducerea Parchetelor, în independenţa politică a lui Tiberiu Niţu? Eu cred că nu. La fel cum cred că ştia şi preşedintele (o află din nou acum) că Justiţia în România nu e într-atât consolidată încît să nu lase loc intervenţiei puterii politice prin oamenii pe care puterea politică i-a numit în cele mai înalte funcţii.

Se dovedeşte, iată, cum se putea bănui încă din primăvară, că negocierea politică a funcţiilor din Justiţie nu duce decît la dependenţa faţă de politic a puterii judecătoreşti.