1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Denunțarea mascată a consensului liberal

Înainte de sosirea la București a președintelui Franței, Emmanuel Macron, e bine să lămurim semnificația generală a preocupării sale pentru subiectul lucrătorilor detașați.

Pentru președintele Macron este important să demonstreze conaționalilor săi că Europa ”protejează”. Este miza principală a programului său eurofil cu care a reușit să o învingă categoric pe campioana euroscepticismului francez, Marine Le Pen, neîndurătoare atât cu libera circulație a persoanelor cât și cu moneda comună. Prin urmare în turneul său est-european - și la București inclusiv - el va căuta să-i convingă pe interlocutorii săi să accepte o modificare radicală a directivei serviciilor, una care să limiteze afluxul de muncitori ieftini pe șantierele din Franța.

La București subiectul este perfect cunoscut în mediile restrânse ale specialiștilor și consilierilor, dar nu a devenit un subiect politic propriu-zis și nu s-a vorbit niciodată despre el în campania electorală. De aici se trage un handicap. Oricât de bine blindați cu argumente din partea consilierilor lor, oficialii români se află în situația de a ceda ușor câtă vreme nu se exercită asupra lor o presiune directă a opiniei publice. Dacă pentru francezi subiectul muncitorilor detașați are o importantă miză politică, pentru români el are contururi vagi și pare să nu trezească un interes foarte mare. Dar asta doar pentru că opinia publică românească a luat toate ”avantajele” europene global și le-a considerat de la sine înțelese, ignorând istoria și ideile care au stat la originea lor. Cu siguranță că efectele modificării directivei serviciilor vor fi resimțite, dar nu dintr-o dată, ci în timp și în mod difuz și, în orice caz, atunci când va fi prea târziu. Cine să contabilezeze ”pagubele” suferite de zeci de mii sau poate sute de mii de oameni simpli care în cursul anilor vor pierde, fără să-și dea seama, oportunitatea de a lucra câteva luni pe an în Spania, Franța sau Belgia? De fapt aceste pierderi sunt necuantificabile și de aceea poziția românească este slabă. Desigur mai ușor de socotit ar fi profiturile firmelor care duc muncitori dintr-o țară într-alta, dar acestea nu sunt luate în considerare tocmai pentru că sunt socotite mai curând activități speculative și de aceea nelegitime. Căci pe lângă societățile de construcții sau de transporturi care fac afaceri reale există pur și simplu firme de intermediere care nu fac decât să exporte lucrători. Nimeni nu s-a gândit la asta atunci când se discuta libera circulație a serviciilor, dar aceste afaceri au prosperat inevitabil dacă li s-a oferit terenul potrivit.

În sfârșit, înainte de vizita președintelui Macron la București ar fi util să clarificăm problema în termenii săi generali. Dacă intrăm în detalii e greu să stabilim cine are dreptate. Francezii au desigur dreptatea lor, căci se comit destule fraude care scad și mai mult costurile de personal în mod artificial și neloial. Atâta doar că, uneori, ”fraudele” atât de mult invocate par mai curând avantaje comparative. De exemplu președintele Federației Constructorilor din Franța, Jacques Chanut, se plângea într-un interviu apărut în Le Figaro că lucrătorii din Est muncesc și seara și în week-end și că ajung și la 60 de ore pe săptămână, în condițiile în care în Franța există bariera legală atât de mult discutată a celor 35 de ore. El cerea să se facă controale pe șantiere pentru depistarea celor care muncesc mai mult. În plus, susține constructorul francez, esticii nu știu franzuțește și ar fi în cele din urmă mai bine să li se interzică pur și simplu accesul pe piața franceză, așa cum pretinde ”clauza Molière” adoptată de câteva administrații locale, îngrijorate de creșterea șomajului în rândul lucrătorilor autohtoni. Prin urmare, dacă intrăm în amănunte riscăm să ne rătăcim într-un labirint al părtinirilor.

În termeni generali însă ceea ce vrea acum președintele Macron este să denunțe o parte din consecințele liberalismului european invocând interesele locale ale societăților occidentale. Modificarea directivei serviciilor e mai importantă decât pare căci ea atacă direct consensul liberal pe care s-a bazat până acum construcția europeană și care a constituit principala punte dintre Est și Vest.