1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Demonstraţii - tradiţie germană de Sărbătoarea Paştelui

Din deceniul şase al secolului trecut şi până astăzi, în Germania au loc în mod tradiţional, în perioada de Paşti, demonstraţii de pace sau marşuri de protest împotriva centralelor atomice. Dar care este efectul lor?

default

Ideea marşurilor de protest împotriva politicii nucleare s-a ivit în Marea Britanie unde demonstraţii de acest fel fuseseră organizate deja din anii 50. Când, în anii 60, primul cancelar al Republicii Federale, Konrad Adenauer, a declarat public că armele nucleare nu sunt altceva decât o "dezvoltarea a artileriei", pacifiştii germani s-au simţit provocaţi. Ei preiau ideea marşurilor de Paşti din Marea Britanie şi pornesc la drum, parcurgând în primul an distanţa dintre Berlin şi orăşelul Bergen Hohne în Saxonia Inferioară unde erau staţionaţi pe atunci soldaţi americani şi arme nucleare - o distanţă de aproape 300 de kilometri.

Andreas Buro, astăzi în vârstă de 83 de ani, organizator al marşurilor de Paşti din anii 60 îşi aminteşte: "Eram cam 20 de persoane care am pornit într-o zi ploioasă de Paşti şi care am absolvit timp de trei sau patru zile un marş anevoios."

A participa la proteste împotriva armelor nucleare în plin Război Rece era un act de curaj. Mai târziu însă, când tânăra generaţie a început să se simtă exclusă din sferele politice, ea s-a folosit de această formă de "opoziţie extra-parlamentară" pentru a exercita presiuni asupra guvernului. La jumătatea anilor 60, fiecare îşi putea exprima mai liber opiniile, marşurile de Paşti se bucură de simpatia societăţii iar numărul participanţilor creşte.

În decursul anilor 80, marşurile de Paşti ating apogeul. Protestatarii solicită dezarmarea nucleară. Iar după decizia guvernul de a permite staţionarea în Germania a rachetelor americane de rază medie, la demonstraţiile din perioada de Paşti iau parte sute de mii de persoane iar politicieni de vază ţin discursuri care susţin mesajul protestatarilor. Printre ei, social-democratul Erhard Eppler. "Demonstraţiile de pace relevă îndoielile legate de un concept de securitate care în fond, nu prevede altceva decât sinuciderea."

Marşurile de Paşti din Germania, care la apogeu au numărat peste un milion de participanţi, au contribuit la internaţionalizarea demonstraţiilor de pace. Totuşi, de la jumătatea anilor 90, marşurile de Paşti încep să-şi piardă din importanţă. După reunificarea Germaniei şi schimbarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia post-sovietică, lumea se reorganizează şi alte teme politice domină agenda actualităţii. Numărul participanţilor la demonstraţiile de Paşti scade simţitor.

Astăzi, organizatorii ca şi participanţii la marşurile de Paşti se pot bucura ştiind că protestele lor , care durează de mai multe decenii, au influenţat totuşi o lume întreagă. Iar preşedintele american Barack Obama a confirmat de curând că se va angaja pentru dezarmarea atomică - unul din principalele obiective ale marşurilor. "Lumea trebuie să se mobilizeze pentru a împiedica răspândirea armelor nucleare", a declarat Barack Obama.

Autori: Wolfgang Dick/ Maria Pascu
Redactor: Rodica Binder