Democratie, autism si antieuropenism

Pentru prima data, in joc este chiar viitorul european al Romaniei, in speta valorile europene, democratice, sau, dimpotriva, cele nationaliste care vor ghida tara pe viitor.

Printr-un dozaj savant de atacuri la persoana, concentrate in ultima vreme, din nou, indeosebi asupra sefului statului roman, la care au adaugat minciuni si omisiuni despre fondurile europene precum si o priza puternica de lozinci ultranationaliste, liderii USL si masinaria propagandistica a Antenei 3 au transformat alegerile de la 9 decembrie intr-un nou referendum cu privire la Basescu.

In rastimp, pentru prima data, un factor extrem de important al alegerilor romanesti a devenit chiar Europa, apartenenta Romaniei la occident si, in sens mai larg, la familia statelor cu o democratie autentica, iar nu defecta.

In absenta unui adversar redutabil, devreme ce Alianta Romania Dreapta nu are decat prea putine personalitati capabile sa reziste demontarilor sistematice operate de propaganda adversa, USL si-a fixat tirul asupra presedintelui. Care, in revansa, nu s-a sfiit sa se apere. Miercuri seara Traian Basescu a iesit la un dur contraatac, continuand sa duca de unul singur, campania electorala pe care ar fi trebuit s-o faca un Blaga si un Mihai Razvan Ungureanu.

Ignorat de jurnalul de stiri al televiziunii publice, aflata ca si majoritatea posturilor tv sub controlul USL, Traian Basescu a tinut o conferinta de presa in care a respins odata in plus acuzatiile de politie politica proferate la adresa lui de Victor Ponta. Basescu a prezentat avizul CNSAS care atesta ca fostul capitan de vas n-a facut parte din securitate. Concomitent, Basescu a tinut sa aminteasca de procesul pe care l-a castigat impotriva unuia din stalpii propagandei Antenelor, care formulase invinuiri practic identice cu acelea articulate de primul ministru inainte de a se vedea dezavuat de justitie.

Aceste acuzatii, de-a dreptul halucinante pentru liderul unei formatiuni postcomuniste nereformate, precum PSD, aflat in conducerea Uniunii Social-Liberale cot la cot cu turnatorul impenitent al securitatii, Dan Voiculescu, alias Felix, n-au avut doar scopul discreditarii presedintelui. Invinuirile premierului, reluate si dupa reactia presedintelui au urmarit cu precadere sa demobilizeze electoratul anticomunist, sugerandu-i ca, in pofida Comisiei de etica a Monicai Macovei, ar mai exista schelete securiste si in dulapurile ARD.

In replica, Traian Basescu, dotat cu obisnuita-i carisma, a atras atentia asupra lipsei de credibilitate a premierului plagiator, insistand in repetate randuri sa-i rosteasca ritos titlul de doctor, fara sa afirme insa ca a fost obtinut fraudulos. Concomitent, seful statului a tinut sa atraga atentia asupra unor noi inexactitati, jumatati de adevaruri sau minciuni prin omisiune afirmate de Ponta si sustinatorii sai din presa in privinta fondurilor europene.

E clar, in context, ca presedintele n-a tintit retoric, doar spre incompetenta economica si diplomatica a guvernului condus de Ponta din primavara, ci a incercat sa atraga atentia asupra incapacitatii liderilor USL de a apropia Romania de Europa in general si de Schengen in special. Basescu a vizat prin urmare sa amplifice alarma care a cuprins electoratul de centru-dreapta din cauza drumului vadit neeuropean catre care USL a inceput sa orienteze Romania.

In fapt, in lipsa duelurilor televizate, refuzate de USL si in absenta unor dezbateri electorale reale si substantiale despre lucrurile care-i dor pe romani, despre programe si salarii, despre locuri de munca, investitii, relansarea industriei, starea economiei, despre criza si austeritate, subiectul european a inceput, pentru prima data in istoria Romaniei postcomuniste si postiliesciste , sa joace un rol cheie in optiunile electoratului.

Dat fiind antieuropenismul ultranationalist afisat staruitor de USL, cei care continua sa creada in destinul european si democratic al Romaniei se vad nevoiti sa voteze cu Alianta Romania Dreapta, cu PDL, si celelalte partide si grupari afiliate ARD in ciuda supararii generate de austeritate si a carentelor manifestate atat in campanie cat si inaintea ei de unele din aceste formatiuni de centru-dreapta.

Un amplu segment de alegatori, sastisit de presedinte si de fosta putere PDL-ista dar, in egala masura, speriat si de amploarea coruptiei oligarhiei care sustine PNL, PC si PSD, de eventualitatea revenirii la Romania lui Adrian Nastase de la inceputul anilor 2000 si de atacurile USL asupra institutiilor statului de drept, a independentei justitiei si a separatiei puterilor in stat, inclina sa opteze pentru partidul populist al lui Dan Diaconescu.

Prada derutei potentate de imposibilitatea identificarii unor partide, aliante si candidati ideali, e posibil ca multi alegatori sa se creada nevoiti sa nu se prezinte la urne. Or, si absenteismul e un pericol major pentru democratia si statutul european al Romaniei. Care, daca nu va iesi cu bine din actuala incercare, risca sa impartaseasca mai devreme sau mai tarziu soarta Ucrainei lui Ianucovici, a Ungariei lui Orban si a Rusiei lui Putin.

In acest context e de remarcat autismul pseudo-argumentelor avansate cu o staruinta demna de o cauza mai buna de o parte din principalii actori politici si mediatici ai momentului. Discursul lor sugereaza, odata in plus, ca avertismentele cu privire la gravitatea momentului actual ar fi de prisos.

Din unghiul adeptilor USL, toti romanii alarmati de posibilitatea desfiintarii democratiei ori replasarii Romaniei in orbita Rusiei ar exagera. Iar alerta Hertei Müller cu privire la natura stalinista a celor ce se pregatesc sa castige alegerile, ca si pozitia altor critici autohtoni, europeni, americani, occidentali de la Berlin, Bruxelles sau Washington fata de soarta statului de drept in Romania ar fi doar rezultatul orbirii si dezinformarii celor care condamna actuala putere de la Bucuresti.