1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Democrația "iliberală" din Ungaria

Parlamentul European a criticat erodarea statului de drept în Ungaria. Guvernul de la Budapesta a reacționat cu duritate: ministrul ungar de Externe vorbește despre un "nou atac al rețelei sorosiste".

Ungarn Proteste in Budapest (picture-alliance/AP Photo/MTI/J. Marjai)

Proteste la Budapesta împotriva închiderii universității CEU

"Soros, Soros, Soros, Soros" e titlul unui articol publical de portalul online maghiar independent 444.hu: "Stilul de comunicare al guvernului (de la Budapesta) amintește de nivelul unui copil de cinci ani", a scris autorul, după reacția dură a conducerii ungare la rezoluția Parlamentului European de săptămâna trecută, în care a fost criticată erodoarea democrației și a statului de drept în Ungaria. Ministrul de Externe, Péter Szijjártó, a calificat rezoluția drept "raport Soros" și rezultatul votului din Parlamentul European drept "nou atac al rețelei sorosiste împotriva Ungariei".  

În mod asemănător ca Polonia, Ungaria se confruntă în urma adoptării acestei rezoluții cu posibilitatea declanșării unei așa-numite proceduri a articolului 7: așadar, Ungaria riscă să-și piardă dreptul de vot în Uniunea Europeană în cazul unei încălcări grave a legislației actuale. Deși probabilitatea e mică să se ajungă atât de departe, parlamentarii europeni și juriștii au sarcina de a verifica dacă Ungaria respectă în totalitate legislația europeană.

E foarte neplăcut pentru guvernul lui Viktor Orban că s-a declanșat acest mecanism. O verificare asemănătoare a avut loc în urmă cu patru ani, după ce raportul Tavares a criticat numeroase încălcări ale principiilor statului de drept și ale democrației. În iulie 2013, majoritatea europarlamentarilor a votat în favoarea adoptării raportului - nu s-a ajuns însă la sancțiuni împotriva Ungariei.    

Erodarea statului de drept

De atunci s-a înrăutățit considerabil situația statului de drept și a democrației în Ungaria. Noua rezoluție a fost adoptată de Parlamentul European în urma așa-numitei "Lex CEU", a unui proiect de lege care vizează organizațiile non-guvernamentale din Ungaria și a unei înăspriri a legislației privind solicitanții de azil, calificată de mulți experți drept încălcare a dreptului internațional.

Așa-numita "Lex CEU", adoptată la începutul lui aprilie în regim de urgență, urmează să ducă la închiderea instituției de învățământ superior "Central European University" (CEU) de la Budapesta. Universitatea a fost fondată în 1991 de George Soros iar guvernul maghiar o califică drept școală de cadre "sorosistă".

Altă lege controversată prevede ca organizațiile non-guvernamentale să fie obligate să declare pe fiecare document că sunt "finanțate din străinătate" dacă primesc donații substanțiale.

Brüssel Viktor Orban PK (picture-alliance/abaca/D. Aydemir)

Premierul maghiar Orban

La începutul lunii martie, Ungaria a decis să înăsprească legile privind refugiații: aceștia, inclusiv minorii care au cel puțin 14 ani, sunt reținuți în zonele de tranzit de la graniță până când autoritățile iau o decizie în legătură cu cererea lor de azil. Un paragraf formulat în termeni destul de vagi permite suspendarea unei proceduri de azil în cazul în care solicitantul nu cooperează în mod corespunzător. Organizația ONU pentru refugiați, UNHCR, consideră că aceste legi nu corespund dreptului internațional. 

O atitudine dură împotriva refugiaților

Încă în septembrie 2015, Ungaria a introdus un fel de justiție specială vizând imigranții ilegali: aceștia pot fi condamnați printr-o procedură rapidă. Potrivit experților, un astfel de demers încalcă principiile juridice elementare, dreptul european și dreptul internațional privind azilul, motiv pentru care a fost declanșată în decembrie 2015 o procedură de infringement (încălcarea dreptului comunitar). În plus, Ungaria a anunțat în martie 2016, în urma sosirii unui număr foarte ridicat de refugiați, că întregul ei teritoriu se află într-o situație de criză, motiv pentru care au fost extinse prerogativele poliției, ale grănicerilor, ale armatei și ale serviciilor secrete. Din șase în șase luni, parlamentul de la Budapesta a votat pentru prelungirea acestora - o procedură care a devenit deja un fel de rutină.

Statul de drept și democrația au fost erodate din 2010, când Viktor Orban și partidul său Fidesz au ajuns la putere cu o majoritate de două treimi. În multe cazuri, legile au fost formulate în așa fel încât să nu prezinte o încălcare a legislației comunitare, ci să rămână într-o zonă difuză. Din punct de vedere formal, legislația maghiară nu limitează libertatea presei, nici cenzura nu există în mod oficial. Pe de altă parte, legile reglementează în special activitatea jurnaliștilor de la posturile publice, iar conducerea acestora e formată din persoane loiale lui Orban.

Între democrație și un regim autoritar

Situația e asemănătoare în justiție: oficial, justiția ungară e în continuare independentă, dar instituțiile importante sunt conduse de persoane apropiate de Orban, ca șefa autorității naționale ONH, care are dreptul de a delega diverse proceduri juridice în direcția unui anumit tribunal pe care îl alege. În plus, prerogativele Curții Constituționale de la Budapesta au fost limitate în 2013.

Mulți experți maghiari și internaționali văd Ungaria într-o zonă incertă, între democrație și un regim autoritar. Viktor Orban a vorbit despre "democrația iliberală": un sistem în care există libertăți, dar în care interesul național e mai presus de drepturile individuale, a declarat premierul maghiar într-un discurs din 2014.

Autor: Keno Verseck (das) 

Vă mai recomandăm