1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Democraţie, anarhie, haos...

Criză perpetuă, summitu-ri continue, decizii stupefiante, derută, căderi la bursă - acesta este tabloul realităţii schiţat în aquaforte de editorialişti în paginile presei

default

O casă este cuprinsă de flăcări, dar proprietarul ei, înainte de a trece la stingerea incendiului, îi întreabă pe locatari dacă aceştia acceptă pagubele inerente pe care le va produce jetul de apă menit să curme pîrjolul. Este imaginea la care recurge cotidianul WESER KURIER din Bremen spre a conota decizia premierului grec Papandreou de a supune unui referendum pachetul de ajutor oferit de Uniunea Europeană pentru a scoate ţara din impas.

Sirenele urlă în întreaga Europă, iar decizia lui Papandreou a generat o undă de şoc la bursă, constată DIE WELT. O undă ce dă fiori Bruxelles-ului, adaugă TAZ din Berlin.

În partida de poker pe care Papandreou o joacă, mizînd pe o singură carte, cum notează BERLINER ZEITUNG , el riscă viitorul propriei sale ţări şi cel al zonei monetare Euro, scrie LE FIGARO, întrevăzînd şi rezultatele referendumului, după ce grecii au fost deja supuşi unei dure cure de slăbire.

Ziarul francez aminteşte că Grecia a fost primită în zona monetară în baza unor socoteli trucate, că administraţia ei este ineficientă, iar politica fiscală foarte laxă.Totuşi, ţara a fost deja de două ori salvată de la faliment de partenerii europeni. Acum însă, ea a întrecut măsura.

Pe bună dreptate crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG că cetăţenii Republicii Federale ar trebui să fie ei cei care să se întrebe de ce tocmai grecii sunt chemaţi să decidă dacă vor să fie salvaţi sau nu şi de ce ei, germanii, nu? De ce nu sunt şi ei invitaţi să dea răspuns întrebării dacă acceptă ca propriii lor copii să poarte povara garanţiilor în valoare de miliarde ale planului de salvare?

O reîntoarcere la sursele primordiale ale democraţiei, distinge cotidianul elveţian BASLER ZEITUNG în anunţatul referendum, dar adaugă că este o reîntoarcere care nelinişteşte Europa. Aceluiaşi ziar i se pare că ne-am afla în faţa unei epoci a restauraţiei.

Dimpotrivă, de la Sofia, KAPITAL DAILY consideră că soluţia la care a recurs premierul elen este una bizantină, care ar împinge moneda comună Euro în apocalipsă.

Dar nu numai Grecia dă coşmaruri Europei, ci şi Italia, victimă a crizei şi a guvernului Berlusconi căruia i-a trecut vremea. Criza peninsulei nu este aşadar doar una economică, ci şi politică, scrie CORRERE DELLA SERA, recomandîndu-i lui Berlusconi ca, măcar în ceasul al 12 le-a, la Cannes, la summitul G 20, să prezinte măsuri urgente şi credibile.

Presa continuă să focalizeze şi decizia Statelor Unite de a sista cotizaţiile la UNESCO, după ce "Organizaţia mondială pentru ştiinţă, cultură şi educaţie" a decis primirea "Palestinei" în rîndurile ei. Zecile de milioane care vor lipsi din bugetul UNESCO, prooroceşte NREUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, vor prejudicia masiv programele destinate locuitorilor din zonele dezavantajate ale lumii.

DIE WELT manifestă în schimb deplină înţelegere faţă de decizia Statelor Unite şi a Israelului, opinînd că ONU este oricum în bună parte o organizaţie vetustă, nedemocratică,antioccidentală, admiterea palestinienilor în UNESCO fiind un capitol special în această casă de nebuni. UNESCO contravine spiritului şi literei rezoluţiilor şi acordurilor internaţionale. Fiindcă, în vreme ce cererea palestinienilor de a fi primiţi ca membru cu drepturi depline în ONU se află încă în lucru, UNESCO - doar o filială a Organizaţiei Mondiale - trece deja la fapte.

Pentru SÜDDEUTSCHE ZEITUNG , întregul episod nu este decît o nouă dovadă a incoerenţei politicii externe a Uniunii Europene. Germanii justificîndu-şi NU-ul spus primirii palestinienilor în UNESCO, se pot prevala de răspunderea deosebită ce le incumbă în protejarea Israelului.

O abţinere de la vot ar fi fost însă deja suficientă cu condiţia ca şi restul statelor Uniunii Europene să fi procedat la fel. Dar atîta concordie este peste puterile Europei. Cu cîte voci va vorbi ea de acum înainte cînd va fi chemată să se pronunţe în chestiunea Orientului Apropiat - mîne un mister.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre M.Iancu