1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

"Democraţia este încă fragilă în România"

În ce stadiu se află cultura politică în statele sud-est-europene? Există o cultură politică "balcanică"?

default

Vicepreşedintele Ligii Pro Europa, Smaranda Enache

Smaranda Enache, vicepreşedintele Ligii Pro Europa şi fost ambasador al României în Finlanda între 1998 - 2001, a susţinut la Bonn un referat despre societatea civilă şi cultura politică. Ea a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

"După căderea comunismului, rolul societăţii civile a fost unul crucial, pentru că din punctul de vedere al culturii politice, exista doar cultura politică oficială şi cea de rezistenţă, care în România nu s-a transformat niciodata într-o mişcare de tip "Solidaritatea", ci a fost mai degrabă expresia unor persoane, a unor indivizi.

Succesele şi eşecurile societăţii civile româneşti

Societatea civilă românească s-a organizat extrem de repede după şi chiar în zilele revoluţiei din 1989, şi a avut de la bun început scopuri foarte importante care au ţinut de schimbarea statutului geo-strategic al României, de integrarea europeană, de exercitarea drepturilor omului.

Dar mă refer şi la faptul că această societate civilă, într-un bilanţ de 20 de ani, trebuie să pună alături de succesul de a fi adus o contribuţie importantă la reforma societăţii româneşti şi eşecurile. Trebuie să fim conştienţi că, în ciuda tuturor eforturilor şi a sprijinului internaţional pe care l-am primit, România trăieşte astăzi încă într-o democraţie fragilă în care drepturile omului sunt respectate conjunctural, în care există o justiţie coruptă, un grad înalt de corupţie generală a societăţii şi o imensă deziluzie a cetăţenilor faţă de ceea ce au sperat că se va întâmpla după intrarea noastră în Uniunea Europeană."

"Am comunicat mai uşor cu Bruxelles-ul decât cu micile oraşe din România"

Cum se explică eşecurile societăţii civile din România? "Noi ne-am obişnuit să separăm mereu societatea politică de cea civică, şi noi, cei din societatea civilă, să transferăm responsabilitatea acestei lentori în reforma din România societăţii politice. Eu cred că suntem co-responsabili, pentru că a existat în toată strategia noastră o viziune elitistă, o viziune în care am comunicat mai uşor cu Bruxelles-ul sau cu Strasbourg-ul decât cu micile oraşe şi cu publicul, cu cetăţenii României - cei de la care aşteptam de fapt să facă o reformă pentru care nu erau pregătiţi", a precizat Smaranda Enache, adăugând că societatea civilă din România a avut o viziune iluministă, ceea ce se explică, nu în ultimul rând, şi prin lipsa altor exemple convingătoare la începutul anilor 90.

Involuţii îngrijorătoare după aderarea la Uniunea Europeană

Symbolbild Rumänien EU-Beitritt

În ce stadiu se află cultura politică din România la aproape trei ani după integrarea în UE?

"Există o cunoaştere teoretică, există o cultura politică teoretică, de multe ori importată de cei peste 10 la sută din românii care trăiesc în străinătate, altădată venind din experienţele personale, dar nu există capacitatea de a converti această cultură politică intuitivă în act civic de responsabilitate, de co-participare la decizie. Oamenii vor avea de votat anul acesta şi în anii care vin şi s-ar putea să o facă din nou într-un mod nepregătit. Altfel nu-mi explic cum figuri precum George Becali, Corneliu Vadim Tudor sau alţi exponenţi ai unor curente anti-democratice, chiar extremiste, pot să fie votate cu atâta entuziasm. Există în societatea românească o involuţie puternică, care ne apropie atât de mult de ceea ce se numeşte "lumea a treia", sau de un anume model de societate sud-americană în care există falii sociale imense, încât mă tem că un anume tip de telenovelă politică poate să atragă mai multe voturi decât valorile autentice", consideră Smaranda Enache. În acelaşi timp, vicepreşedintele Ligii Pro Europa este de părere că în parte responsabilă este şi societatea civilă, care şi-a încetinit eforturile democratice după ce a fost atins obiectivul integrării europene.

La conferinţa Societăţii de Studii Sud-Est-Europene a participat şi profesorul de sociologie şi pedagogie Anton Sterbling, originar din România, care a subliniat importanţa schimbărilor la nivelul elitelor politice şi economice în procesele de transformare din Europa de Sud-Est.

Democraţia şi cultura politică: Provocări pentru întreaga Europă

Deşi există elemente comune ale culturii politice în această regiune, cum ar fi o anumită lipsă de încredere faţă de instituţiile statului (motivată de experienţa comunismului), carenţele din justiţie, corupţia din toate domeniile societăţii sau transformarea adversarilor politici în duşmani înverşunaţi, nu se poate vorbi despre o cultură politică tipic "balcanică", a apreciat profesorul Klaus von Beyme de la Universitatea din Heidelberg. În opinia sa, nici Germania nu dispune de o cultură politică unitară. Pe de altă parte, multe din problemele ţărilor sud-est europene pot fi identificate şi în alte state, precum Italia.

Democraţia şi cultura politică reprezintă provocări importante pentru întreaga Europă, în condiţiile în care apatia cetăţenilor faţă de politică se manifestă tot mai puternic şi în Occident, a ţinut să releve profesorul Christian Giordano din Elveţia, adăudâng că actuala criză economică este şi o "criză la nivelul mentalităţilor", dar că democraţia în sine nu poate să dispară de pe bătrânul continent, în ciuda tuturor problemelor.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident