Democraţia are nevoie de echitate socială

DW: Domnule Schraad-Tischler, potrivit unui sondaj recent, două treimi dintre germani sunt de părere că echitatea socială a avut de suferit în Germania pe parcursul ultimilor ani. Cum definiţi dumneavoastră dreptatea socială?

Daniel Schraad-Tischler: Echitate socială există atunci când toţi oamenii au şanse egale pentru a reuşi în viaţă în interiorul unei societăţi. Statul şi societatea trebuie să ia măsuri să asigure şanse egale.

DW: Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a asigura egalitatea de şanse?

D. S.-T.: Mai întâi e foarte important ca oamenii să nu trăiască în sărăcie. În plus, statul trebuie să le asigure tuturor acces la educaţie. Aici sunt foarte importante investiţiile pentru educarea celor mici. Studii internaţionale demonstrează că investiţiile în educaţia preşcolară a copiilor stimulează mobilitatea socială a viitorilor adulţi, le sporesc şansele de a face carieră profesională. De asta profită întreaga societate. Dacă statul se îngrijeşte de echitatea socială, investeşte în mijloace de îmbunătăţire a performanţelor economice.

DW: Cât de importante sunt democraţia şi economia de piaţă pentru echitatea socială?

D. S.-T.: Democraţia şi şansele de participare la ea ţin în mod elementar de echitatea socială. Dacă oamenii nu sunt în stare să decidă şi politic cu privire la viaţa lor, dacă nu au drepturi politice, atunci li se confiscă un domeniu elementar al participării.

DW: Se întâmplă însă în aceste timpuri ca o serie întreagă de ţări democratice şi având economie de piaţă, să se afle într-o criză socială adâncă. Mă gândesc, din Europa, la Grecia, Spania, Portugalia dar şi la SUA, care se situează pe locuri codaşe într-un studiu comparativ al OECD referitor la echitatea socială. A eşuat democraţia în aceste ţări?

D. S.-T.: Motivele acestor carenţe sunt deosebite de la ţară la ţară. În SUA există discrepanţe uriaşe de venit, care au devenit şi mai mari în ultimele decenii. De asemenea, sărăcia în rândul copiilor americani a crescut la cote alarmante. Mediul social din care provine un copil este decisiv pentru viitoarea sa evoluţie şcolară.

DW: Ce primejdii pasc democraţia, coeziunea socială, dacă creşte inechitatea socială?

D. S.-T.: Sentimentul de dreptate al oamenilor este în strânsă legătură cu legitimitatea unui sistem politic. Dacă oamenii au impresia că politicienii, statul, nu mai sunt capabili să asigure un minim de echitate socială, atunci ei tind să nu mai sprijine un sistem politic. De aici pot lua naştere curente radicale sau discriminarea minorităţilor. Ambele pot fi periculoase pentru sistemul democratic.

D. S.-T.: În ţările membre ale OECD nu există încă problema punerii democraţiei sub semnul întrebării din cauza creşterii sărăciei. Mai degrabă putem observa că oamenii încearcă prin participare democratică să schimbe ceva în sistem. Dacă există însă inechitate socială extremă vreme mai îndelungată, atunci democraţia este ameninţată.

DW: Subliniaţi într-un studiu privind echitatea socială în ţările OECD, că sărăcia poate fi combătută eficient în ţările bogate. Care e însă situaţia în ţările în curs de dezvoltare?

D. S.-T.: Între ţelurile mileniului, stabilite de ONU, combaterea sărăciei ocupă un loc de frunte. Este vorba de înjumătăţirea sărăciei absolute pe glob. Aici ţările bogate poartă o răspundere mare pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial. Bogăţia ţărilor industrializate se bazează pe consumul în masă, iar ţările sărace vor şi ele să fie admise în această lume a bunăstării. Aceasta nu poate însă funcţiona decât în regim de parteneriat. Bunăstarea noastră nu are voie să fie asigurată pe spinarea altor state.

Dr. Daniel Schraad-Tischler, economist şi sociolog, este responsabil pentru proiectul "Indicatori pentru guvernare sustenabilă" derulat de fundaţia Bertelsmann.