1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Demilitarizarea SRI şi SIE

Reforma serviciilor de informaţii şi redefinirea securităţii naţionale au fost obiectul reuniunii de luni a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Deocamdată conţinutul acestor discuţii a rămas în mare parte nedezvăluit, dar Preşedintele a precizat că susţine demilitarizarea serviciilor de informaţii.

În jurul acestor proiecte s-a creat o mare aşteptare nu doar datorită secretului de care s-au înconjurat, ci şi pentru că ele se raportează la o materie foarte sensibilă. Imediat după instalarea sa ca preşedinte, Traian Băsescu a dat de înţeles că intenţionează să reformeze serviciile de informaţii şi totodată să le antreneze în politica sa de combatere a corupţiei.

Într-adevăr, la prima şedinţă a CSAŢ din anul trecut, lupta împotriva corupţiei a fost definită ca obiectiv de securitate naţională şi a fost inserat printre atribuţiile serviciilor de informaţii. În ce priveşte însă reformarea acestor structuri, impresia este că nu s-a întîmplat mare lucru, deşi între timp şi într-un mod destul de discret mulţi ofiţeri superiori din SRI şi SIE au fost trecuţi în rezervă. Pînă în prezent, susţine preşedintele Traian Băsescu, mai puţin de o cincime din ofiţerii care au activat în Securitatea comunistă se mai găsesc în serviciu.

Legile discutate luni în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se referă însă pentru prima dată la o reformă mai consistentă. Este vorba de demilitarizarea SRI şi SIE, adică a principalelor servicii de informaţii, ofiţerii devenind astfel funcţionari publici cu un statut deosebit, dar cu responsabilităţi mai bine precizate faţă de societate. O noutate interesantă, criticată de unii, constă în păstrarea agenţilor concediaţi în serviciul public. Pînă acum ofiţerii plecaţi din struturile de informaţii îşi luau cu ei toată reţeaua de informatori şi se puneau în slujba unor persoane particulare, oameni de afaceri cu succese spectaculoase sau politicieni. Preşedintele Traian Băsescu a explicat că doreşte ca de aici înainte să preîntimpine acest lucru.

El a spus totuşi puţine lucruri despre proiectele discutate în CSAŢ, argumentînd că nu doreşte să le trasforme în subiect de dezbatere publică mai înainte ca acestea să dobîndească o formă mai bine precizată. Cu toate aceste precauţii, a răzbătut faptul că în aceste proiecte s-ar găsi şi o prevedere care investeşte pe unii agenţi secreţi cu puterea de a desfăşura activităţi de investigaţie cu caracter probatoriu, devenind astfel un fel de procurori.

Prevederea aceasta a stîrnit încă de pe acum vii controverse. Liderul social-democrat Mircea Geoană l-a acuzat pe Preşedinte că intenţionează să reînfiinţeze “poliţia politică”. Vorbele liderului PSD se leagă şi de bănuiala exprimată de fostul prim ministru Adrian Năstase că este investigat de Parchet pe baza unor informaţii obţinute de la serviciile secrete. Şi preşedintele comisiei parlamentare de supraveghere a SRI, liberalul Radu Stroe a criticat această prevedere, care ar da în opinia lui, puteri prea largi serviciilor secrete. PNL mai cu seamă manifestă o anumită iritare faţă de aceste subiecte după ce s-a aflat că omului de afaceri liberal Dinu Patriciu i s-au interceptat telefoanele mai mulţi ani la rînd, deşi acest lucru s-a petrecut cu mandat judecătoresc.

Preşedintele Traian Băsescu a încercat să calmeze spiritele explicînd că ascultările telefoanelor nu sînt atît de mari pe cît se crede. El a declarat că în 2005 SRI a ascultat, cu mandat judecătoresc, 2373 de persoane dintre care mai mult de 80% sînt cetăţeni străini bănuiţi de implicare în acţiuni teroriste.

  • Data 14.02.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B30o
  • Data 14.02.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B30o