Demenţă extremistă

Fiindcă individul acuzat că le-a furnizat teroriştilor o armă de foc, muniţie, bani şi relaţii a fost multă vreme un demnitar al acestui partid, a cărui scoatere în afara legii a eşuat în 2003, din pricina prezenţei în forurile sale de conducere a unor informatori ai serviciilor secrete.

S-ar putea ca, de această dată, situaţia să se fi schimbat, devreme ce, pentru prima dată, se vede arestat un fost activist al partidului, remarcă unii comentatori. Iar Tageszeitung din Berlin cere clasei politice nu doar să-şi reia eforturile de interzicere a NPD, ci şi să facă bine să aibă succes.

Demenţa rasistă, extremistă şi xenofobă a continuat să preocupe şi din pricina controversatei expertize norvegiene, care l-a declarat iresponsabil pe Anders Breivik. Deşi ucigaşul în masă din nordul Europei nu se va mai bucura vreodată de libertate, observatorii comentează în termeni amari acest verdict. Poate exista o diferenţă între dreptate şi statul de drept, constată, cât se poate de întemeiat, Westdeutsche Allgemeine Zeitung.

Ample spaţii ocupă şi editorialele consacrate consecinţelor altui tip de extremism: cel reprezentat de fundamentalismul islamic iranian. Luarea cu asalt a ambasadei britanice de la Teheran a generat imagini asociate, firesc, de Leipziger Volkszeitung, memoriei capturării, în 1979, de către integriştii persani, a celei americane. 52 de diplomaţi americani deveniţi ostatecii islamiştilor iranieni au fost ţinuţi în captivitate timp de 444 de zile.

Ziarul din Leipzig crede însă că, în răstimpul acestor trei decenii, Iranul s-a schimbat din temelii, nemaifiind un monolit, ci o ţară profund divizată, al cărei popor îşi recuză stăpânii.

Süddeutsche Zeitung ştie că aşa-zişii „studenţi” care au devastat ambasada Regatului Unit au fost trimişi de regim să dea în clocot. Dar oare de ce a fost dezlănţuită gloata de către executivul de la Teheran? Motivele pentru care a fost provocat occidentul sunt, potrivit ziarului, evidente. Ele ţin de izolarea externă a acestui regim, cu ambiţia de a-şi procura un arsenal nuclear, care n-are, ca atare, doar probleme cu Israelul şi cu ţările anglo-saxone, ci „şi cu Siria, singurul său aliat arab, care se clatină. Din cauza creşterii presiunilor externe, regimul a început să comită greşeli”, relevă în context ziarul din München.

Financial Times Deutschland cere vestului să întreprindă noi eforturi spre a convinge Rusia şi China comunistă să accepte, în fine, în Consiliul de Securitate al ONU, sancţiuni mai aspre împotriva regimului iranian.

Alte semnale alarmante din aceeaşi zonă parvin din Pakistan, care, după uciderea a peste 20 de militari într-un raid al NATO, a hotărât să-şi revoce participarea la apropiata Conferinţă de la Bonn asupra Afganistanului. FAZ îşi manifestă plenar pesimismul în legătură cu şansa găsirii unei rezolvări conflictului afgan. Fără pakistanezi, scrie ziarul, această ipotetică soluţie e de domeniul imposibilului.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu