1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Deja vu şi dezbinare

În timp ce ziarele germane dedică spaţii ample vizitei în Germania a preşedintelui Poloniei, Lech Kaczinski, precum şi dificultăţilor tot mai ample care confruntă sistemul de pensii german, majoritatea editorialiştilor occidentali abordează din nou, pe larg, pericolul reprezentat de ambiţiile nucleare iraniene. Nu lipseşte însă nici votul parlamentarilor români în dosarul Năstase.

Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi informează cititirorii despre decizia majorităţii deputaţilor români de a interzice percheziţionarea casei lui Adrian Năstase, în pofida recomandării ministrului justiţiei, Monica Macovei. Articolul semnalează toate acuzele de corupţie formulate la adresa demnitarului pesedist, de la afacerea Tamara, şi pînă la considerabila avere cu imbobile, pădure, vilă în Sardinia şi un gras cont bancar în China cu tot, care i se atribuie fostului premier. Relevînd că Năstase se plînge că, deşi el unul i-ar fi apărat pe politicieni, inclusiv pe Traian Băsescu, de urmări penale, preşedintele ar dori să-l distrugă.

Articolul redă pe scurt situaţia creată de refuzul comisiei parlamentare, conduse chiar de Năstase, de a accepta percheziţia. In ziarul din Frankfurt se consemnează că, „la adăpostul anonimităţii”, parlamentarii, inclusiv unii din majoritatea guvernamentală formată din PSD, PNL, PC şi UDMR au refuzat să dea curs cererii Monicăi Macovei de a autoriza percheziţia. In fine, articolul reproduce unele ecouri şi urmări ale deciziei deputaţilor. „Năstase a calificat votul drept o victorie a Parlamentului, în timp ce partenerii coaliţiei se învinuiesc reciproc”.

Or, conchide ziarul din Frankfurt textual: „Ministrul justiţiei, Monica Macovei, îi avertizase pe deputaţi în dezbaterea care a precedat votului să nu le creeze cetăţenilor impresia că ei, parlamentarii se află de-asupra legii. O respingere a cererii de percheziţie ar însemna că nu combatem corupţia decît dacă nu ne afectează, subliniase ea”.

„Globalizarea întăreşte pretutindeni frica de islam şi ca atare tendinţa de repliere pe naţionalism”, relevă Le Figaro, de la Paris, semnalînd restricţiile în politica de imigrare din ţările musulmane, favorizate de Comisia Europeană, de Franţa şi Marea Britanie. Ziarul se arată sceptic, propune o acţiune rapidă şi hotărîtă şi recomandă „întărirea propriei noastre identităţi”.

Cît despre posibilitatea unui conflict militar cu Iranului, după activiarea Consiliului de Securitate ONU, Corriere della Sera din Milano crede că „nimeni nu doreşte un Iran dotat cu arme nucleare, care să devină port-stindardul întregului islamism extremist şi să poată transpune într-o bună zi ameninţarea preşedintelui iranian Ahmadinejad, de distrugere a Israelului”. Dar la ONU lipseşte coeziunea şi claritatea actorilor politici principali din Consiliul de Securitate, se teme ziarul milanez.

Acelaşi diagnostic şi în Suedeutsche Zeitung din Muenchen, care constată că litigiul nuclear cu Teheranul dezbină marile puteri. Sub titlul „Riscul new yorkez”, cotidianul bavarez notează: „Diplomaţii de la ONU se tem nu fără îndreptăţire, că în Consiliul de Securitate vor avea loc virulente controverse. Americanii şi europenii, adepţii unei linii mai dure, se vor încontra cu mai rezervaţii ruşi şi chinezi în privinţa amplorii sancţiunilor, chiar dacă, dînd dovadă de o rară unitate, cei 5 mari au hotărît recent activarea forului suprem al organizaţiei mondiale”. Sueddeutsche Zeitung crede că membrii Consiliului de Securitate vor avea de făcut faţă unei duble misiuni difice. „Pe de o parte au sarcina de a băga Iranului minţile în cap, combinînd ameninţările cu noi propuneri de rezolvare a conflictului, pe de alta, pe aceea de evita o nouă scindare de felul celei prealabile campaniei irakiene”.

La Repubblica din Roma consideră că ne aflăm „într-o fază de deja vue”, amintind de pregătirile care au dus la războiul cu Irakul. El Pais, de la Madrid evidenţiază că „Iranul şi-a pierdut orice urmă de credibilitate în occident”. Nepszabadsag din Budapesta avansează alt argument frecvent insistînd că „vestul n-are nici un interes să poarte un război în Iran, devreme ce regimul de la Teheran ar putea lesne declanşa un război confesional prin intermediul şiiţilor irakieni”.

Kommersant din Moscova consideră că în dosarul iranian, Kremlinul se va arăta concesiv, totul fiind o chestiune de tratative cu SUA. In ziar citim: „Deşi conducerea Rusiei se străduieşte să obţină mai multă autonomie în politica externă, Moscova nu-şi poate permite să contracarareze atitudinea occidentală dură în chestiunea iraniană. O atare atitudine ar fi prea costisitoare pentru Rusia. Restul se poate negocia. Dacă ruşii nu-l vor deranja pe Bush în transpunerea planurilor sale privind Teheranul, Moscova îşi va putea promova în continuare marile proiecte ţinînd de preşedinţia grupului G-8 şi de aderarea la organizaţia mondială a comerţului”. Ziarul rusesc se arată convins că, „de un atare acord ar profita ambele părţi”.

  • Data 09.03.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B11x
  • Data 09.03.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B11x