1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Decizii şi sentinţe controversate

Obama doreşte să se descotorosească azi şi nu mîine de greaua moştenire lăsată de administraţia Bush şi vrea să închidă lagărul de la Guantanamo, scrie LUXEMBURGER WORT, oprindu-se asupra unei dominante a actualităţii.

default

Clădirea centrului de detenţie de la Guantanamo

Cotidianul semnalează şi disponiblitatea Uniunii Europene de a-i veni în ajutor noului preşedinte american. Decît că preluarea unor deţinuţi de la Guantanamo, oricît de lăudabilă ar fi, nu este lipsită de riscuri.

Unul dintre acestea este plastic concretizat de cotidianul austriac DIE PRESSE, care se întreabă: să-l primim pe un yemenit wahabbit care, după eliberarea sa din Guantanamo, nu visează decît la un instituirea unui stat teocratic? Da, atîta vreme cît la el acasă este ameninţat cu tortura, supus unor represalii sau chiar condamnat la moarte. Tocmai Austria, care în chestiunile de politică de securitate pedalează pe tema neutralităţii ei, ar trebui să-şi demonstreze solidaritatea internaţională nu numai din raţiuni morale ci în propriul ei interes, putînd astfel cuceri aprecierea noului preşedinte american Barack Obama.

De cu totul altă părere este JYLLANDS POSTEN .Pornind de la constatarea că lagărul de la Guantanamo a fost de la bun început o măsură contestabilă, deja din perspectiva dreptului internaţional, ziarul danez respinge ideea preluării de către ţările occidentale a deţinuţilor după închiderea centrului de detenţie din enclava de pe teritoriul Cubei. Fiindcă prezenţa foştilor deţinuţi în ţări occidentale ridică noi probleme, ei trebuie supravegheaţi şi de aceea ar fi mult mai bine să fie retrimişi în ţările lor de origine.

Şi DE VOLKSKRAANT observă că majoritatea ţărilor europene nu au nici un interes în preluarea deţinuţilor de la Guantanamo.

De ce imigranţii originari din Turcia întîmpină cele mai mari dificultăţi în procesul integrării lor în Germania – se întreabă în paginile ziarelor comentatorii unui recent studiu dat publicităţii. „Adevărul despre integrare” se intitulează articolul de fond publicat în DIE WELT pornind de la un fenomen doar aparent neglijabil:părinţii etnici germani părăsesc cartierele de locuinţe unde la şcoli limba germană a devenit limbă străină. Cotidianul consideră că la originea slabei integrări şi a aşa ziselor societăţi paralele stă o scăzută disponibilitate de a dialoga. Or,o societate de imigraţie trebuie să le ceară noilor veniţi ultimativ învăţarea limbii ţării gazdă şi nu are voie să aştepte pînă cînd „imigranţii ostili şcolarizării şi educaţiei se transformă în bombe sociale cu explozie întîrziată.”

Cifrele vorbesc de la sine scrie REUTLINGER GENERAL ANZEIGER: educaţia este cheia integrării. Iar dacă familiile de imigranţi nu resimt dorinţa de a se educa şi cultiva, nu manifestă deschidere, simpatie chiar, faţă de cultura şi modul de viaţă german, atunci situaţia este tragică conchide AACHENER ZEITUNG.

Mulţi români ar dori să să-şi aducă contribuţia la economia, societatea şi cultura elveţiană – relevă ambasadorul României la Uniunea Europeană Mihnea Ioan Motoc, citat de cotidianul SÜDOSTSCHWEIZ, pe fundalul dezbaterilor din ţara cantoanelor referitoare la libera circulaţie a cetăţenilor români şi bulgari, temă care va face obiectul unui referendum pe 8 februarie. Diplomatul român consideră că este vorba „de o chestiune de principiu”, românii fiind cetăţeni ai Uniunii Europene, din care motiv ei trebuie trataţi fără excepţii, ca atare .

Dacă în Elveţia spiritele devin tot mai înfierbîntate înaintea referendumului, în Germania continuă să facă valuri procesul deja încheiat care i-a fost intentat fostului manager şef al Poştei Germane, multimilionarul Klaus Zumwinkel. Sub acuzaţia de evaziune fiscală, după ce şi-a recunoscut vina, el a fost condamnat la achitarea unei amenzi , a rambursării unei sume de 4,9 milioane Euro şi la doi ani de detenţie cu ispăşirea pedepsei în libertate. Dar - scrie DIE WELT -cîtă vreme statul nu se întreabă care sunt limitele poverilor fiscale impuse cetăţenilor prin impozitarea veniturilor, în Germania vor mai răsări şi în viitor mulţi prea mulţi… Zumwinkel, numele ex-managerului devenind astfel eticheta aplicată celor care în pofida unei considerabilei avuţii personale se dedau „conştient, acribic şi cu energie criminală”, evaziunilor fiscale, scrie ziarul citat , tot pe prima pagină azi.

Drept un scandal moral trece pentru mulţi decizia Papei Benedict al XVI-lea de a relua în sînul bisericii romano-catolice pe patru episcopi excomunicaţi, dintre care unul este un negaţionist. Decizia, scrie KURIER, este inacceptabilă şi ea otrăveşte dialogul iudeo-catolic.

De ce şi-a deschis Papa Benedict al XVI-lea atît de larg braţele pentru a-i reprimi pe cei patru ultraconservatori care au respins deschiderea bisericii spre lume, ecumenismul şi libertatea convingerilor religioase se întreabă şi RHEINPFALZ, cu consternare.

Cine cunoaşte însă procesele decizionale interne ale Vaticanului, atrage atenţia BADISCHE NEUESTE NACHRICHTEN, ştie că hotărîrile nu sunt luate sub presiunea actualităţii imediate, iar decizia Papei Benedict al XVI-lea nu are nimic de-a face cu maleficele şi condamnabilele declaraţii ale episcopului Williamson referitoare la Holocaust.