1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Decizia înfiinţării unui Oficiu NATO la Chişinău, motiv pentru Rusia să sperie propagandistic moldovenii

Acordul privind înființarea unui Oficiu de Legătură al NATO la Chișinău, semnat marți, la Bruxelles, de premierul moldovean și secretarul general al Alianţei a înfuriat politicienii pro-ruși de la Chișinău.

Brüssel NATO-Generalsekräter Jens Stoltenberg & Pavel Filip, Premierminister Republik Moldau (gov.md)

Premierul moldovean, Pavel Filip, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles

Aceștia au interpretat evenimentul ca „pregătire a aderării Moldovei la NATO” și au început să sperie cetățenii prin intermediul posturilor rusești de televiziune că „vine NATO cu războaie”.

„Astăzi am făcut un pas important înainte. Am semnat un acord care va facilita înființarea unui Oficiu de Legătură al NATO la Chișinău. Acest birou va ajuta la promovarea cooperării practice dintre NATO și Republica Moldova. Ne va permite să sprijinim și mai mult reformele voastre din Republica Moldova”, a menționat Jens Stoltenberg.

La rândul său, premierul moldovean a spus că are certitudinea că deschiderea acestui Oficiu va contribui la valorificarea potenţialului de cooperare cu Alianţa prin implementarea inițiativelor existente, „a unei comunicări despre programele NATO, precum şi a unor proiecte noi realizate cu sprijinul NATO”.

Aliații rămân angajați pentru o Moldovă prosperă, sigură și europeană

„Salut această decizie istorică ce reprezintă un pas important pentru Republica Moldova. Deschiderea acestui birou a fost una dintre prioritățile mandatului meu ca ministru al Apărării și el va fi un real sprijin pentru modernizarea Armatei Naționale dar și a întregului sistem național de securitate”, a comentat ministrul moldovean al Apărării, Anatol Șalaru. Potrivit lui, „în actualul context regional, deschiderea Oficiului NATO la Chișinău este o dovadă a încrederii pe care partenerii externi o au în actuala guvernare și totodată o dovadă a creșterii importanţei strategice și geostrategice a Republicii Moldova”.

Guvernul de la Chișinău a primit avizul pozitiv al Comisiei parlamentare de politică externă, pentru a începe consultările în vederea deschiderii unui birou de legătură al NATO la Chișinău la 1 iulie 2016, cu câteva zile înainte ca ministrul Apărării, Anatol Șalaru, să meargă la summit-ul NATO de la Varșovia. Atunci, pentru prima dată în istoria relațiilor Moldova-NATO, în declarația finală a summit-ului s-a alocat un paragraf întreg parteneriatului Republicii Moldova-NATO.

Paragraful 116 constituie nu numai o referire exclusivă la Republica Moldova, ci și angajamentul aliat pentru continuitatea consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova. „Aliații rămân angajați pentru ca Moldova să beneficieze de un viitor prosper, sigur și stabil în concordanță cu valorile comune ale democrațiilor europene. Pentru a realiza un asemenea viitor, este important ca Republica Moldova să rămână angajată în implementarea reformelor de care beneficiază toți cetățenii săi. Mulțumim Republicii Moldova pentru contribuția sa la operațiunile NATO”, se arată în declarația finală a summit-ului NATO de la Varșovia.

Arma Rusiei – propaganda și politicienii-partizani

După ce Pavel Filip și Jens Stoltenberg au semnat marți Acordul privind înființarea Oficiuliui de legătură NATO la Chișinău, președintele ales al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon, a comentat pe pagina sa de Facebook: „Există riscul ca Occidentul să pună condiții ca procesul de integrare europeană să fie însoțit de cel de aderare la NATO”. Dodon susține că guvernanții și occidentalii s-ar grăbi să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO, deoarece înțeleg că din moment ce el va intra oficial în funcție, se va opune unor astfel de tentative: „Noi nu vrem armate străine pe teritoriul țării noastre oricare ar fi ele, nu dorim să fim parte a blocurilor militare, nu dorim să fim membri ai NATO”, s-a revoltat Dodon. El a dat asigurări că, în calitatea sa de șef al statului, va face tot ce îi va sta în puteri pentru a păstra neutralitatea Republicii Moldova: „Și o voi păstra”, a menționat Dodon.

Socialistul a venit cu aceste interpretări chiar dacă marți, la Bruxelles, Jens Stoltenberg a spus foarte clar că Oficiul de Legătură al NATO va fi unul civil și nu militar, iar Alianța Nord Atlantică respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, integritatea teritorială și suveranitatea țării.

A reacționat și un alt politician pro-rus din Republica Moldova – liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. Acesta crede că deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chișinău „îndepărtează perspectiva reglementării problemei transnistrene”: „NATO a fost și rămâne un bloc militar. Și contează „cum se va numi încăperea unde vor sta oamenii îmbrăcați în uniformă”: „Vorbim despre un bloc militar care se opune statului cu care Moldova are legături istorice (Federația Rusă – n.n.). În această confruntare, Chișinăul este forțat să stea de partea NATO. Este o nouă încălcare a principiului neutralității Republicii Moldova”, susține Usatîi.

Relațiile Republicii Moldova cu NATO au început să se dezvolte imediat după proclamarea independenței de către Republica Moldova, MAE de la Chișinău participând, în 1991, la reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică. În 1994, Moldova a fost primul stat non-NATO, care și-a manifestat interesul de a adera la Parteneriatul pentru Pace, susţinând inițiativa NATO de a construi parteneriate în vecinătatea euro-atlantică.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău