1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Decalajele economice și sensurile cuvintelor

Declarația Consiliului European din 30 ianuarie atrage atenția asupra divergențelor tot mai mari între situațiile economice ale țărilor membre ca și asupra consecințelor sociale ale crizei.

Declarația Consiliului European a așezat obiectivul central al constrângerilor bugetare în contextul unui program mai cuprinzător: ”Au fost luate decizii − se arată în documentul final − de natură să asigure stabilitatea financiară și consolidarea bugetară, fără de care o reluare mai puternică a creșterii economice sănătoase, laolaltă cu crearea de noi locuri de muncă nu ar fi cu putință”.

”Totuși aceste decizii − se mai arată în Declarație − nu sunt suficiente: trebuie să ne modernizăm economiile și să creștem competitivitatea, în așa fel încât să putem garanta o creștere durabilă. Acest lucru, indispensabil pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a conserva modelul nostru social, se află și în centrul strategiei Europa 2020 și a pactului euro-plus”.

Documentul descrie apoi pe larg trei obiective principale: ”Stimularea angajării tinerilor”, ”Realizarea deplină a pieței unice” și ”Relansarea creditării mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii”.

Slăbiciunea acestei declarații stă în faptul că nu aduce nimic nou. Cu toate acestea, în context românesc ea ar putea fi stimulatoare, mai ales că, fără să-și propună desigur, confirmă multe din criticile formulate împotriva guvernului de la București. Încă din 2010 când au început să fie aplicate măsurile cele mai dureroase de consolidare bugetară, i s-a imputat guvernului că se rezumă la tăierea cheltuielilor fără să imagineze nicio politică de relansare a creșterii.

Astăzi președintele Traian Băsescu se întoarce de la Bruxelles cu aerul că este pe deplin confirmat în politicile și previziunile sale, dar acest lucru nu este adevărat decât pe jumătate. Guvernul Boc se află astăzi în centrul contestațiilor publice nu doar pentru că nu a dat creșterii un impuls convingător, dar și pentru că nici nu s-a străduit prea mult să o facă.

Symbolbild Staatsdefizit Rumänien



Limitat foarte mult de criteriile echilibrului macroeconomic, guvernul a evitat să acorde înlesniri fiscale, dar pe de altă parte nu a reușit să utilizeze mai bine fondurile structurale europene şi nici să stimuleze piața de capital. Declarația Consiliului European atrage însă atenția din start asupra faptului că decizia de a reduce deficitele nu ține loc de politică economică.

În sfârșit pentru România nici programul economic desfășurat pe larg cu cele trei capitole ale sale nu este suficient. România are nevoie de politici distincte, cu atât mai mult cu cât nu împărtășește decât în aparență aceeaşi dificultate cu statele din zona euro. De fapt tocmai diferențele sunt acum mai importante.

Declarația aceasta va avea probabil și darul să stimuleze și o altă o polemică: în ciuda a ceea ce au susținut la București, cu interes evident, susținătorii Guvernului, Europa nu se pregătește (cel puțin declarativ) să abandoneze modelele sale sociale, ci dimpotrivă asumă austeritatea pentru a le putea prezerva în viitor. Poate că Europa occidentală se autoiluzionează sau poate că liderii politici vor, pur și simplu, să-și vândă mai bine deciziile. Cu siguranță însă că decalajele sunt atât de mari încât aici în România cuvintele nu au deloc aceleași înțelesuri.

Autor: Horațiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Medana Weident