1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Decalaje de intoleranţă

Istoria a demonstrat, din păcate, în repetate rînduri, că propensiunea spre extremism şi violenţă politică este favorizată şi de crizele financiare şi economice.

default

De aceea, deşi oferă suficiente motive de îngrijorare, concluziile recentului raport asupra violenţelor comise din raţiuni politice nu au totuşi, un caracter surprinzător.

Violenţele motivate politic, scrie DIE WELT, nu sunt un fenomen de masă. Dar ceea ce se observă în actualul stadiu al crizei este o sporire a potenţialului de agresivitate în extremitatea stîngă a spectrului politic, în timp ce în extrema dreaptă, acest factor a rămas constant. Numai că în timp ce respingerea oricăror acte de violenţă săvîrşite de extremiştii de dreapta este categorică şi unanimă, în cazul violenţelor comise de extremiştii de stînga, această reacţie se lasă încă aşteptată.

Cine se apleacă asupra violenţelor motivate politic riscă să fie prost înţeles – notează EMDER ZEITUNG ducînd mai departe ideea: Fireşte că există şi potenţialul de violenţă al extremei drepte, bagatelizarea acestuia fiind nepermisă. Însă recrudescenţa violenţelor de extremă stîngă reprezintă un fenomen îngrijorător în faţa căruia nimeni nu are interes să închidă ochii. Cine vrea să combată energic extr em ismul de dreapta trebuie să procedeze întocmai şi faţă de extremismul de stînga, conchide ziarul german citat.

Asupra decalajului de intoleranţă faţă de cele două extremisme se opreşte, fie şi în subtext, cotidianul polonez RECZPOSPOLITA, comentînd condamnarea deunăzi, de către Tribunalul din Aachen, la detenţie pe viaţă, a lui Heinrich Boere, fost SS-ist vinovat de crime de război:

Naţional-socialismul este considerat în general drept răul absolut. Şi din fericire, nimeni nu protestează împotriva proceselor intentate unor nazişti învederaţi, de teapa unui Demianiuk sau Boere. Cînd în cauză se află comunismul şi crimele comise în numele acestuia, situaţia se schimbă. Ca şi cum vîrsta înaintată a vinovaţilor ar face urmărirea şi pedepsirea lor drept inumană. Sunt oare compatibile în cazul unor crim e comise în urmă cu 60 de ani, normele umanitare cu prevederile penale? Sentinţa pronunţată de tribunalul din Aachen dovedeşte că da .

Din pricina carenţelor în justiţie, care persistă şi la trei ani după aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Bruxelles-ul dojeneşte Bucureştiul şi Sofia, relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, pe marginea prezentării raportului intermediar al comisiei UE.

Între altele, în România, procesele de corupţie durează mult prea mult cînd inculpaţii sunt personalităţi ale vieţii publice iar sentinţele pronunţate sunt adesea prea blînde. Totuşi, DNA face o treabă bună, reţine ziarul german din cuprinsul raportului.

Există oare două tipuri de capitalism? THE TIMES răspunde afirmativ întrebării şi scrie: Disputa în jurul cenzurii între Google şi China ilustrează două modele de capitalism. Pe de-o parte, cel occidental, bazat pe convingerea că fundamentul capitalismului îl constituie libertatea de opinie şi de circulaţie. De cealaltă parte – capitalismul autoritar de tip chinez , a cărui aşa-zisă economie a pieţii libere se bazează pe un popor lipsit de libertate.

Decizia luată de Google de a se retrage din China continentală, deşi de natură morală, ar trebui să impulsioneze şi o confruntare de ordin politic: a sosit momentul ca respectarea drepturilor omului să fie mai strîns împletită cu relaţiile economice, deduce SUDWEST-PRESSE.

Altminteri, dac ă nu se va produce un miracol politic, există riscul ca Beijingul să demonstreze întregii lumi şi cum se poate trăi fără Google, estimează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în articolul de fond intitulat „Două lumi”.

Mult invocata soluţie a celor două state, care ar putea pune capăt conflictului israeliano-palestinian, este scoasă din calcul de premierul Netanjahu, deduce MÜNCHNER MERKUR, comentînd vizita acestuia în Statele Unite şi intenţia oaspetelui de a extinde construcţiile în partea de est a Ierusalimului, revendicată de palestinieni.

Reacţia verbală destul de dură a administraţiei Obama s-a făcut auzită, menită fiind să semnalizeze lumii arabe imparţialitatea Washingtonului, scrie NEPSZABADSAG, atrăgînd imediat atenţia că vremea semnalelor a trecut demult.

Dar faptul că Statele Unite, după un debut sonor, au pus surdină criticilor la adresa politicii lui Netanjahu, este explicabil, menţionează KURIER: Israelul este cel mai important şi de nădejde aliat al Americii în Orientul Apropiat iar aversiunea comună faţă de Iran şi de ambiţiile nucleare ale acestuia, constituie un liant suplimentar.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident