1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Decăderea “societăţii civile”

Modernizarea societăţii româneşti a avut şi efecte cu totul neaşteptate. Unul dintre ele este criza de credibilitate prin care trece aşa numita “societate civilă”, adică organizaţiile pentru Drepturile omului.

default

Biroul Electoral Municipal şi-a manifestat recent dezacordul faţă de intenţia Asociaţiei Pro-Democraţia de a se ocupa de instruirea preşedinţilor secţiilor de votare.

Refuzul acesta spune ceva despre credibilitatea acestei asociaţii. Dar nu e vorba numai de Pro-Democraţia , ci de ceea ce se numeşte în România, cu termen impropriu, “societate civilă”.

E vorba de ONG-urile care se ocupă cu apărarea Drepturilor omului şi cu stimularea evoluţiilor democratice. Din 1990 începînd, în România, au funcţionat multe asemenea organizaţii, dintre care unele au avut o activitate notabilă. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki, de exemplu, s-a distins printr-o acţiune metodică şi curajoasă cu impact real asupra modernizării instituţiilor statului. Asociaţia Pro-Democraţia, pentru că de aici a pornit discuţia, a avut la rîndul ei o activitate serioasă şi respectată mai ales în domeniul alegerilor libere.

Dar în ultimii ani lucrurile s-au schimbat. Societatea românească a evoluat în bine, iar problematica Drepturilor omului nu mai este la fel de presantă ca în anii ‘90. Aceste organizaţii au fost nevoite să se adapteze şi să caute noi obiective care să-şi găsească finanţatorii. Apador-CH , de exemplu, şi-a propus să militeze împotriva NATO, pe care o consideră o organizaţie vetustă, care ar încălca grav drepturile omului. Este o schimbare majoră de perspectivă şi chiar de concepţie cu privire la ceea ce înseamnă libertatea. Dar nu numai Apador-CH a devenit altceva decît era, ci şi Pro-Democraţia. Constrînsă de piaţa tot mai mică a finanţării ONG-urilor, asociaţia aceasta şi-a sacrificat independenţa susţinînd puncte de vedere convenabile. S-a văzut clar că din momentul în care legea votului uninominal a intrat în dezbatere parlamentară, Pro-democraţia a susţinut un punct de vedere partizan, ignorînd chiar rostul activităţii sale. Etosul însuşi care guverna activitatea ONG-urilor în anii ‘90 s-a schimbat, înlocuind eroismul civic cu oportunismul sau cu exotismul minoritar.