1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

De unde vine ura împotriva Japoniei după aproape 70 de ani după masacrul de la Nanjing?

În 1937 trupe japoneze au cucerit oraşul Nanjing (pe atunci Nanking) şi au masacrat populaţia civilă. Soldaţii niponi au ucis 300.000 de chinezi în mai puţin de şase săptămâni. Deoarece masacrul este minimalizat în unele manuale şcolare japoneze, controversa dintre China şi Japonia din jurul istoriei comune a celor două state, a escaladat. Deşi este de înţeles că supravieţuitorii masacrului sunt adversari înverşunaţi ai Japoniei, este o enigmă, de ce nepoţii acestora dau dovadă de aceeaşi duşmănie. Cei mai mulţi protestatari, care au participat la demonstraţiile din săptămânile trecute au fost studenţi

default

Bătrânul Mu Xifu, acum în vârstă de 82 de ani, desenează o schiţă, pentru a putea explica mai bine cum a supravieţuit invaziei japoneze din 1937. Familia lui Mu s-a refugiat atunci într-o zonă de securitate, creată de străini în centrul Nanjingului, trăind mereu cu frică faţă de soldaţii niponi, care masacrau toţi oamenii întâlniţi în cale.

Masacrul de la Nanjing a fost punctul culminant al invaziei brutale a japonezilor în China. 300.000 de chinezi au fost ucişi, în mai puţin de şase săptămâni. Mu, pe atunci în vârstă de doar 14 ani, a văzut ororile cu proprii săi ochi:

„Peste tot erau numai cadavre: pe străzi şi chiar în râuri. Am văzut cum oamenii au fost înjunghiaţi la întâmplare, până şi copii. Am auzit ţipetele celor îngropaţi de vii. De atunci îi urăsc pe japonezi”, povesteşte Mu.

Mu şi soţia sa, Li trăiesc astăzi dint-o pensie lunară de 70 de Euro. Majoritatea victimelor nu au primit până astăzi nici o despăgubire. Preşedintele Mao Zedong a renunţat în tratatul de pace din 1952 la plata oricăror reparaţii din partea Japoniei. Chiar şi după ce relaţiile dintre cele două state vecine s-au normalizat, au trecut aproape 20 de ani până ce supravieţuitorii masacrului au putut depune plângeri la tribunalele nipone, pentru a fi despăgubiţi pentru suferinţele îndurate. Nici una din aceste plângeri nu a avut succes până în prezent.

Dar nici China nu recunoaşte public greşelile făcute în trecut. Nu există de pildă nici un monument care să amintească de milioanele de victime ale revoluţiei comuniste. Dar în Nanjing există un memorial, ridicat la 50 de ani după invazia japoneză din 1937, dedicat victimelor teribilului masacrului.

Directorul memorialului, Zhu Chengshan, declară:

„Leitmotivul nostru este: amintirile potrivite sunt o bună învăţătură pentru viitor. Vizitatorii află aici că ţara noastră era slăbită şi că a fost umilită de japonezi. Trebuie să învăţăm cum să facem China mai puternică.”

Aceeaşi idee este propagată şi de manualele şcolare şi filmele anti-japoneze din China. Majoritatea tinerilor de astăzi nu ştiu că primul ministrul nipon Murayama şi-a cerut scuze oficial faţă de China pentru crimele de război, deja de acum 10 ani.

Liu Huiming, avocat în Nanjing, afirmă:

„Tinerii chinezi nu ştiu prea multe despre problemele dintre cele două state. Iar despre Japonia nu ştiu mai nimic. Asta este consecinţa propagandei oficiale chineze.”

Guvernul de la Beijing se foloseşte de nemulţumirile oamenilor în scopuri politice. Demonstraţiile anti-japoneze au fost tolerate, pentru a consolida cererile îndreptate către Tokio. Un joc periculos, care poate scăpa uşor de sub control.

  • Data 22.04.2005
  • Autoare/Autor Eva Corell
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1XA
  • Data 22.04.2005
  • Autoare/Autor Eva Corell
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1XA