1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

De stânga? De dreapta?

Vizita papei în SUA, victoria dreptei în alegerile italiene, Rusia lui Putin şi China încălcării drepturilor omului îi preocupă în continuare pe observatori....

default

Berlusconi şi Putin - o apă ş-un pământ?

E papa de stânga sau de dreapta? Pentru europeni, scrie Westdeutsche Zeitung comentând vitizita americană a lui Benedict al XVI-lea, suveranul pontif e conservator. În SUA însă, "biserica catolică ocupă mai degrabă poziţii de stânga, devreme ce se opune pedepsei capitale şi favorizează liberalizarea imigrării, fiind în schimb de dreapta în chestiuni precum interdicţia avorturilor şi cercetarea în domeniul celulelor stem embrionare". Ziarul relevă că peste ocean "a dispărut aproape total vechiul anticatolicism american. Ceea ce nu înseamnă că Vaticanul n-ar avea probleme, ba chiar unele gigantice, de pildă scandalul cazurilor de pedofilie, ale căror urmări morale şi financiare sunt de parte de a fi fost depăşite".

Pe de altă parte, bisericii îi merge mult mai bine în SUA decât în Europa, mai relevă acelaşi ziar din Essen, evidenţiind religiozitatea net mai amplă şi mai serioasă a americanilor, decât de pildă a germanilor. "Ca teolog papa a abordat intens chestiunea reconcilierii lumii moderne postiluministe, cu o credinţă creştină autentică. De acest conflict, rămas nerezolvat în Europa atât pe plan social cât şi individual, americanii nici nu au habar", mai notează cotidianul german.

Alţi observatori scot în evidenţă problemele pe care Vaticanul le are mai nou şi în Italia, unde scrutinul legislativ s-a soldat cu victoria clară a dreptei, cu înfrângerea stângii şi, pentru prima dată în istorie, cu dispariţia în insignifianţă politică a democraţiei creştine, pe care mizase Biserica Catolică.

Corriere della Sera din Milano relevă că parlamentul italian va fi primul din Europa, lipsit de deputaţi socialişti ori comunişti, cei care au marcat decenii la rând destinul politic al peninsulei.

Frankfurter Allgemeine Zeitung evocă „uşurarea” care a cuprins bună parte din vestul Europei „când Berlusconi şi-a pierdut acum doi ani fotoliul de premier şi s-a sperat că în Italia se va pune capăt şi vodevilului politic şi pro-americanismului”. Realitatea, opinează acelaşi ziar conservator german „e că nici guvernul (de stânga) Prodi n-a făcut treabă pe plan extern iar Italia şi-a luat de mult adio economic şi politic din grupul ţărilor fruntaşe”. Incât ziarul din Frankfurt îi doreşte mult succes lui Berlusconi în tentativa revenirii la seriozitate politică şi relansarea ţării ca actor european şi internaţional important.

Şi Koelnische Rundschau nădăjduieşte că Berlusconi se va schimba şi va coopera cu opoziţia în temeiul speranţei sale secrete de a deveni la un moment dat preşedintele ţării.

Dar unii observatori de stânga nu ezită să-l compare pe Berlusconi cu Putin şi să alăture Italia Rusiei, în ideea că nici una nici alta n-ar fi democraţii autentice devreme ce n-ar dispune de mijloace mass-media audiovizuale independente şi libere şi deci de un electorat judicios informat. Improbabila paralelă apare azi în Braunschweiger Zeitung.

În răstimp, tot la stânga, Sueddeutsche Zeitung din Muenchen crede că pe viitor, la cârma Rusiei se vor afla atât preşedintele ales Medvedev cât şi noul şef al partidului Kremlinului, Vladimir Putin. Majoritatea analiştilor manifestă însă un puternic scepticism, reliefînd că există toate şansele ca Medvedev să nu fie altceva decât marioneta actualului şef al statului. In fine, numeroşi comentatori reiau informaţiile date publicităţii de amnisty international şi critică virulent regimul comunist de la Beijing pentru cele 470 de execuţii ale unor condamnaţi la moarte care au avut loc anul trecut în China comunistă.