De speriat este că nimic nu ne mai sperie

„Forţa impetuoasă” a cinematografiei româneşti se făcea remarcată deja cu nişte ani în urmă, la festivalul filmului est-european de la Cottbus. Nu alta este situaţia acum, la Berlinală, după prezentarea filmului „Eu cînd vreau să fluier, fluier” – relevă cotidianul NEUES DEUTSCHLAND, căutînd să afle şi explicaţia acestei „forţe”. Lucrurile stau întocmai poate fiindcă în România perspectiva europeană asupra libertăţii s-a izbit de două componente: euforia pe de-o parte şi, de cealaltă, spaima faţă de noile forme ale brutalităţii (…).

Timp de 90 de minute, spectatorul este confruntat cu imaginile violenţei, filmul „Eu cînd vreau să fluier fluier” fiind, de fapt, ca şi pelicula „Submarino” a danezului Thomas Vinterberg, povestea unor tineri care nu mai au nici o şansă, fiindcă propriii lor părinţi le-au răpit-o deja, observă DIE WELT.

Şi portalul de ştiri WELTEXPRESS se opreşte asupra caracterului verist al peliculei lui Florin Şerban, apreciind performanţele actoriceşti ale interpreţilor.

MÄRKISCHE ALLGEMEINE distinge, la rîndul lui, în peliculele proiectate pînă acum la Berlinală, referindu-se atît la filmul cineastului român cît şi la cel al ilustrului Martin Scorsese, o ciudată propensiune a cinematografiei spre reprezentarea formelor de violenţă, pe fundalul unei tendinţe de critică socială.

Moartea sportivului georgian în cel mai periculos tunel de gheaţă, cel de la Whistler, a umbrit debutul Jocurilor Olimpice de iarnă. Presa internaţională deplînge accidentul fatal, dar şi faptul că organizatorii au tratat decesul lui Kumaritaşvili ca pe un inconvenient şi nu ca pe o reală tragedie, notează NEW YORK TIMES.

Vrem medalii, dar înainte de a le cuceri am avut parte de doliu şi lacrimi, scrie IL MESSAGERO.

Un început groaznic, titrează DER STANDARD, bucurie şi lacrimi – întrevede cotidianul nipon THE DAILY YOMIURI, în startul Jocurilor Olimpice de iarnă.

Operaţiunea „Muschtarak” („Împreună”), cu participarea forţelor afgane şi a trupelor internaţionale, a fost umbrită de moartea a 12 persoane civile în cursul ofensivei de proporţii declanşată de ISAF în provincia afgană Helmand. Un succes al acesteia ar putea întoarce foaia războiului, facilitînd retragerea treptată a forţelor militare străine – consideră THE INDEPENDENT.

Mai prudent, DER STANDARD atrage atenţia asupra eventualităţii ca tocmai după retragerea militarilor străini din Afganistan, talibanii să recîştige poziţiile pierdute.

De pe poziţii deja pierdute au încercat neo-naziştii să instrumentalizeze ziua de 13 februarie, cînd locuitorii Dresdei cinstesc memoria victimelor nazismului şi a celor ucişi de ploaia de bombe lansate de aliaţi asupra splendidului lor oraş în timpul celui de-al doilea război mondial…Un cordon paşnic a stopat marşul extremiştilor de dreapta – ceea ce este o veste cît se poate de bună scrie NEUE PRESSE.

Dar acest succes al adversarilor neo-naziştilor nu trebuie să ducă la bagatelizarea pericolului brun, atrage atenţia HANNOVERSCHE ALLGEMEINEN ZEITUNG.

De la Dresda la Köln, ţinînd cont de paticularităţile locale şi de diversitatea confesională, carnavalul îşi face simţită prezenţa, culminînd, în ţinuturile renane, cu marile parade de lunea trandafirilor. Sub măştile exuberantei veselii a carnavaliştilor se ascunde la Köln în aceste zile teama şi stupoarea provocate de amintirea prăbuşirii arhivei de stat, imediat după încheierea carnavalului, din pricina unor neglijenţe grave, a furtului de materiale de construcţie a noii linii de metrou a oraşului.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG consacră subiectului un articol de fond, pe prima pagină, la acest început de săptămînă. Faptul că 11 luni au fost necesare pentru a depista cauzele dezastrului, date la iveală înaintea începutului carnavalului şi a marilor defilări de pe străzile, în parte încă răscolite de interminabilul şantier al metroului, ne face să întîmpinăm cu scepticism ipoteza că pericolul unor noi prăbuşiri a fost înlăturat, chiar dacă legendara nonşalanţă a colonezilor, convinşi că pînă la urmă totul se va termina cu bine, pare a triumfa în aceste zile.

Sărbătoarea se apropie însă de sfîrşit, astfel încît ediţia de luni a săptămînalului DER SPIEGEL tematizează o noţiune care, în lumea noastră secularizată, pare a fi dispărut din conştiinţa colectivă şi individuală, şi anume păcatul, nu în varianta sa originară, ci în cea de toate zilele.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Ovidiu Suciu