1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

De la „povestea de succes a UE”, la stat capturat, fără bani, ajuns pe marginea prăpastiei

Republica Moldova nu poate miza pe un nou program de finanțare din partea FMI. Misiunii FMI care se află la Chișinău i-au fost retrase împuternicirile pentru astfel de negocieri cu autoritățile moldovene.

Proteste în centrul Chişinăului

Proteste în centrul Chişinăului

Prim-ministrul Valeriu Streleț l-a acuzat pe guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, că, prin anunțarea demisiei sale, în timp ce misiunea FMI se afla deja în zbor spre Chișinău, a zădărnicit semnarea unui nou memorandum de împrumut cu FMI. La rândul său, președintele Parlamentului, Andrian Candu (exponent PDM), a sărit în apărarea lui Drăguțanu, acuzându-l pe premierul Streleț că prea a insistat cu demisiile și, din această cauză, negocierile cu FMI au eșuat. „Dacă prim-ministrul Streleţ nu ar fi insistat atât de mult cu demisiile şi confruntarea directă cu Banca Națională, noi la începutul lunii octombrie puteam avea acordul cu FMI. Acum însă, cu regret, toţi trebuie să ne asumăm responsabilitatea”, a declarat Candu.

O investigație jurnalistică realizată de „Ziarul de Gardă” demonstrează că, în noaptea din ajunul demisiei, Dorin Drăguțanu și Andrian Candu au avut o întâlnire de şapte ore la hotelul „Nobil” (care aparține controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, finanțator al PDM și nașul lui Andrian Candu). A doua zi, guvernatorul și-a anunțat demisia – gest pe care experții economici l-au catalogat ca fiind „surprinzător și ciudat”, având în vedere că reprezentanții FMI (care urmau să negocieze anume cu guvernatorul BNM un nou împrumut pentru Moldova) se aflau deja în zbor spre Chișinău.

Ipoteză: Drăguțan a demisionat ca să blocheze negocierile cu FMI

În opinia ex-ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruța, „scopul real al declarației lui Drăguțanu despre demisie este blocarea negocierilor cu FMI”. Această întâmplare demonstrează că la Chișinău există anumite „centre de putere” interesate în torpilarea recuperării miliardului de dolari furat, la sfârșitul anului 2014, din trei bănci moldovenești. El a explicat că, dacă negocierile nu ar fi fost blocate prin demisia lui Dorin Drăguțanu, FMI ar fi condiționat semnarea unui nou acord de împrumut prin demararea etapei a doua a investigației internaționale (realizată de compania „Kroll”), care constă în recuperarea miliardului de dolari furat din sistemul bancar, iar în acest caz cei implicați în „jaful secolului” s-ar fi deconspirat prin respingerea fățișă a condiției înaintate de FMI și, implicit, prin torpilarea semnării unui nou acord cu Fondul.

Voronin reanimat! De cine și de ce?

În ultimele zile au apărut semnale care demonstrează o posibilă reformatare a spiralei puterii în Republica Moldova. Partidul Democrat (care face parte din actuala coaliție pro-europeană de guvernare) și Partidul Comuniștilor (aflat în opoziție parlamentară) își trimit reciproc, prin mass-media, semnale cu privire la disponibilitatea de a intra într-o combinație politică. Culmea, liderul PCRM Vladimir Voronin nu exclude chiar o posibilă fuziune a celor două partide. Nici PDM nu exclude această posibilitate. Voronin a spus că „pentru a da jos actuala guvernare” ar putea vota și cu socialiștii (cei mai numeroși în Parlament și care și-au instalat corturile la protestul din fața Parlamentului). El a adăugat că susține ideea organizării alegerilor parlamentare anticipate, ar vota pentru demisia actualului guvern și pentru un nou președinte. „Vom fi nevoiți să votăm demisii în lanţ pentru a scăpa țara de alianță!”, a menționat liderul comunist. Mai mult, el a spus că ar accepta funcţia de preşedinte al ţării în anumite condiţii şi că este gata să facă alianță în parlament cu partidele de centru-stânga.

Dumitru Diacov joacă la două capete

Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a reacționat: „Eu demult am spus că Moldova are nevoie de o coagulare a forţelor politice. Am vorbit deja de mulţi ani că este nevoie de o stângă unită - și nu doar Partidul Democrat şi Partidul Comuniştilor. Sunt şi alte formaţiuni care promovează stânga europeană. Procesul de fuzionare este foarte anevoios, destul de complicat, de aceea, teoretic, noi privim pozitiv unificarea forţelor politice şi crearea unui grup sănătos. Am înţeles că domnul Voronin a vorbit în lumina unor posibile alegeri anticipate. Deci în cazul unor posibile alegeri anticipate nu este posibil de realizat o fuziune, de aceea trebuie să vorbim despre coagularea forţelor politice – să avem o stângă unită într-un bloc, o stângă sănătoasă, bazată pe nişte principii europene clare”, a menționat Diacov.

În opinia unor analiști politici de la Chișinău, PDM va face tot posibilul pentru a se menține la guvernare cât mai mult timp, indiferent de culoarea coaliției de guvernare – prezența la guvernare însemnând pentru fruntașii acestei formațiuni garanția că nu vor ajunge la închisoare și că nimeni nu va atenta la fluxurile financiare pe care le gestionează în prezent.

Experții fac țăndări „Planul anti-criză” al Guvernului

În lipsa unui acord de împrumut cu FMI (și cu relațiile financiare înghețate cu Banca Mondială și UE) și cu centrul capitalei blocat de manifestanți care cer non-stop demisia guvernării, Moldova intră în colaps. Premierul Valeriu Streleț a menționat la întâlnirea cu reprezentanții FMI că „Guvernul este determinat să acţioneze eficient în vederea stabilizării situaţiei macro-financiare şi economice”. Recent, Executivul a anunțat despre elaborarea unui „Plan anti-criză 2015-2017”, care se bazează pe privatizări masive și programe de austeritate. Agenția Națională de Business (ANB) a expertizat documentul și a ajuns la concluzia că acesta este unul mai mult declarativ, multe dintre propunerile incluse regăsindu-se în alte documente ignorate până acum: „ANB pledează pentru o abordare mai complexă, pragmatică şi radicală a măsurilor de atenuare a efectelor crizei economice, inclusiv printr-un dialog deschis şi constructiv cu reprezentanţii mediului de afaceri şi cu investitorii. În condiţiile de criză spre care se îndreaptă economia naţională, este nevoie de măsuri sectoriale, care să susţină producătorii şi de anularea mai multor restricţii care limitează dezvoltarea sectoarelor productive şi creşterea capacităţii lor de producere”, susțin experții.

Reacții Internaționale

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, a menționat într-un interviu acordat „Ziarului Național” că „țările care se angajează într-un program cu FMI, când au probleme economice, beneficiază de un ajutor substanțial și de fluxul investițiilor străine pe care astfel de programe, de obicei, le deblochează, iar angajarea într-un program cu FMI este adesea văzută ca un angajament ferm al guvernului de punere în aplicare a măsurilor economice adecvate”. Ambasadorul american a precizat că Moldova nu face față anumitor indicatori, unul dintre cei mai importanți fiind controlul corupției. „Acesta este un obstacol semnificativ pentru a obține un al doilea Program „Compact” (program susținut de SUA – n.n.) de dezvoltare a Republicii Moldova”. În cadrul primului program, SUA au investit în Republica Moldova 260 de milioane de dolari, pentru construcția drumurilor și a sistemelor de irigare.

În cadrul Forumului Societății Civile, care se desfășoară la Tbilisi, Luc Pierre Devigne, negociatorul principal al UE pentru Acordul de Liber Schimb cu Moldova, s-a arătat revoltat că „în Republica Moldova se fură 15% din PIB (aproximativ 16 miliarde de lei moldovenești) și nimeni nu este tras la răspundere”.

Inexplicabil!

Până acum, ex-ministrul Educației Maia Sandu, ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța și președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase au recunoscut că Moldova este „un stat captiv”. Culmea, joi, în cadrul unei emisiuni televizate, și președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a declarat că „Moldova este un stat capturat” și a spus că dacă ar fi cetățean de rând, ar ieși la proteste. Iar fratele său, procurorul municipal Ion Diacov, l-a acuzat pe procurorul general Corneliu Gurin de faptul că ar fi „uzurpat instituția Procuraturii” – Gurin fiind criticat de presă că ar fi „una din uneltele” prin intermediul cărora finanțatorul PDM Vlad Plahotniuc controlează justiția, își subordonează oponenții politici și controlează mediul de afaceri.