1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

De la „poveste de succes” la „stat capturat” e o singură guvernare – a oligarhilor

Un material publicistic despre Moldova, apărut în „New York Times”, semnat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a generat reacţii din partea politicienilor şi discuţii aprinse în societate

default

Thorbjorn Jagland

Fostul premier al Norvegiei a scris că „Moldova este un stat pe marginea prăpastiei” și riscă să devină „următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele ei”. Thorbjorn Jagland a remarcat în articolul său că după 2009, când puterea a fost preluată de forţele pro-europene (de la Partidul Comuniştilor) s-au înregistrat progrese: "au semnat un Acord de Asociere pentru a aprofunda legăturile politice cu Bruxelles-ul și pentru a integra treptat Moldova în piața comună europeană; exporturile au crescut, economia a crescut, ca rezultat al implementării unor reforme, cum ar fi îmbunătățirea drepturilor omului, cetățenilor moldoveni fiindu-le asigurat dreptul de a călători fără vize în UE".

Vine o iarnă grea pentru săracii din Moldova

Totuși, potrivit secretarul general al Consiliului Europei, astăzi, tabloul moldovenesc nu este nici pe departe unul optimist: "În ultimii șase ani s-a făcut foarte puțin pentru dezvoltarea economiei țării și instituțiilor statului. Corupția rămâne endemică și statul continuă să deservească nişte oligarhi, în timp ce veniturile foarte mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. (...) În timp ce mulți continuă să aștepte o soluție de la Bruxelles, alții cred că prosperitatea se află în Uniunea Eurasiatică, condusă de Rusia. Ceea ce unește ambele tabere este resentimentul pronunţat față de elitele corupte", scrie Jagland.

El s-a referit și la dispariția miliardului de dolari la sfârșitul anului trecut: "Puțini cred că indivizii responsabili vor fi trași la răspundere sau că banii vor fi returnați. Valoarea monedei naționale, leul, a scăzut, ratele dobânzilor au explodat și o recesiune se conturează. Finanțarea externă a fost suspendată, fiind necesare acțiuni concrete pentru a combate corupția și a aduce în ordine sectorul financiar-bancar. Dacă autoritățile nu vor lua acţiunile necesare pentru a restabili ajutorul extern, rapid, țara se va confrunta cu turbulențe economice de nedescris. Programele sociale pentru cei săraci vor fi oprite chiar înainte de lunile grele de iarnă", avertizează secretarul general al Consiliului Europei.

Valeriu Streleţ: „Deja am făcut un pas înapoi de la marginea prăpastiei

Replica proaspăt învestitului premier moldovean nu a întârziat. Valeriu Streleţ a dat asigurări că „Republica Moldova a făcut deja un pas înapoi de la marginea prăpastiei”: ”Noi deja am început să recuperăm întârzierile înregistrate în procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și să corectăm derapajele ținându-ne strict de prevederile programului nostru de guvernare”, a reacţionat premierul.

Pe de altă parte Thorbjorn Jagland atenţionează guvernarea de la Chişinău asupra unui pericol despre care nu s-a mai vorbit până acum. El susţine că noul guvern de la Chișinău trebuie să acționeze rapid pentru dezrădăcinarea corupţiei din cadrul instituțiilor de stat, subliniind că, „în pofida rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, la baza crizei ucrainene a stat dezamăgirea populației față de elitele politice corupte”. (...) „Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupți din instituțiile publice. (...) Va trebui să pună în aplicare agențiile anticorupție-cheie - Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională de Intergritate și Procuratura Generală. Acestea trebuie să fie instituții independente”. În plus, în opinia secretarului general al Consiliului Europei, „sunt necesare restricții solide privind finanțarea partidelor pentru a slăbi pătrunderea banilor mari în politică. Ar trebui distrus, prin lege, monopolul în mass-media, iar jurnaliştilor care critică să le fie asigurată protecția", scrie oficialul european. În opinia sa, „eliberată de corupție, Moldova poate fi transformată, dar mai întâi, acest stat capturat trebuie să fie redat cetățenilor”.

Moldova, un produs perisabil, temporar congelat, ce urmează a fi reciclat

Ex-premierul moldovean Ion Sturza a comentat semnalele de alarmă lansate în articolul său de către secretarul general al Consiliului Europei. Potrivit lui, acum „nimeni nu va mai tolera o Moldova ca problemă de securitate în centrul Europei”. El se adresează oligarhilor care au preluat puterea: „Riscați să fiți dur penalizați, pentru că ați încălcat „regulile de circulație” ale lumii civilizate”.

„Dacă înainte multe ni se iertau, acum indulgența partenerilor s-a epuizat. Practic, toate finanțările importante au fost sistate, suspendate sau înghețate. Reluarea lor este deja condiționată. Fie jucăm noi după regulile lor, adică cele civilizate, fie vom fi lăsați să ne descurcăm de capul nostru. Iar cum e de capul nostru deja știm”, a comentat, după apariţia articolului în „New York Times”, analistul economic Victor Ciobanu. În opinia sa, comentariul semnat de Thorbjorn Jagland seamănă cu un ultim avertisment şi arată că partenerii de dezvoltare încep să perceapă Moldova nu ca pe o „poveste de succes”, ci ca pe „o ţară care generează pericole prin găuri negre financiare, crimă organizată, trafic de persoane şi migraţie necontrolată”.

Ideea este continuată de analistul politic Petru Bogatu, într-un comentariu apărut în „Ziarul Naţional”. Potrivit lui, „temperatura dialogului Chişinăului cu partenerii de dezvoltare a scăzut sub zero grade”: “Ceea ce presa internaţională a numit cândva „poveste de succes” s-a dovedit a fi un produs perisabil care deja miroase urât, alterându-se văzând cu ochii. Cum însă nu poate fi nici cedat, nici aruncat la gunoi, acesta este supus acţiunii frigului pentru a-l conserva şi apoi a-l recicla”, scrie metaforic Bogatu. El crede că demersul „foarte acid” al secretarului general al Consiliului Europei vine să demonstreze că „Occidentul pune o presiune fără precedent pe autorităţile de la Chişinău pentru a le determina să se dezmeticească, să înceteze să blufeze cu jumătăţile de măsură, cu imitarea reformelor şi jocul la două capete”.

James Pettit: Contractele investitorilor lipsite de valoare în instanţele moldoveneşti

Ca dovadă în plus poate servi şi ultima declaraţie a ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, care a avertizat că potenţialii investitori sunt descurajaţi de corupţia din Republica Moldova. „Sunt exemple de refuz a investitorilor din Statele Unite, dar și din alte țări, care au fost descurajați de nivelul de corupție din Republica Moldova. Mulți investitori au descoperit că contractele prin intermediul cărora colaborează nu pot fi protejate prin intermediul instanțelor de judecată”, a spus ambasadorul Pettit, atenţionând că lupta cu corupția în Republica Moldova decurge prea lent, iar asta afectează și economia țării şi descurajează populaţia.

Moldovenii fug de ţara lor!

Conform datelor oficiale, numai în 2015, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acceptat, prin decret, renunţarea la cetăţenia moldovenească de către 144 de persoane. În 85 de cazuri, solicitanții au indicat că sunt stabiliți în Germania. Deși anterior s-a scris că cetățenia moldovenească a devenit foarte atractivă pentru ucraineni, după ce Moldova a obținut regim liberalizat de vize cu UE, în 19 cazuri persoane stabilite în Ucraina au preferat să renunțe la cetățenia moldovenească. Din cei 24 de străini care au primit cetăţenie moldovenească în 2015, cei mai mulţi provin din Kazahstan, Uzbekistan, Armenia, Rusia, Siria şi Congo.