1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

De la „Moldova - povestea de succes a UE” până la „o mare dezamăgire” e un singur pas

Justiția moldovenească este o dezamăgire pentru Uniunea Europeană, chiar dacă țara este condusă de un președinte care a lucrat toată viața în sistemul judiciar.

În perioada președinției acestuia, justiția a fost acapartă de clanuri oligarhice, iar investitorii străini și-au închis afacerile și s-au retras din țară, denunțând corupția, presiunile din partea autorităților și instabilitatea legislației.

După o criză politică care a durat câțiva ani, judecătorul Nicolae Timofti a fost votat de Parlament în funcția de președinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012. Câteva zile mai târziu, el a jurat, cu mâna pe Constituție, că-și va dărui „toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova”, să respecte Constituţia şi legile ţării, să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei. Iar în discursul de inaugurare a spus că vrea „ca fiecare cetăţean să poată spune că este fericit” și a recunoscut că Moldova „are mai mulţi prieteni ca oricând”.

Tergiversează reformele ca să fure cât mai mult

La trei ani de atunci, justiția din Moldova s-a transformat într-o mare dezamăgire pentru UE, dar și pentru foarte mulți cetățeni care au părăsit țara în căutarea unui trai mai bun, iar prietenii externi ai Moldovei, plictisiți de promisiunile deșarte ale guvernanților, au devenit din ce în ce mai rezervați. Moldova a pierdut sprijinul principalilor creditori internaționali și, din cauza corupției inimaginabile și proastei guvernări, se apropie de faliment.

Insistența partenerilor de dezvoltare de a reforma justiția, în sensul scoaterii acesteia de sub influență politică, a fost ignorată de clasa politică guvernantă. Reformarea Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii a fost tergiversată la maximum de către autorități. Șeful statului s-a limitat doar la refuzul de a încuviința numirea în funcție a câtorva judecători dubioși și la oferirea distincțiilor, inclusiv unor persoane din arcul guvernamental cu o reputație mai mult decât reprobabilă.

Pirkka Tapiola: „Ceasul ticăie!”

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat în cadrul unui eveniment organizat de Curtea Supremă de Justiție (în cadrul căruia reprezentanţii CSJ au înmânat ministrului demisionar al Justiţiei un set de propuneri legislative discutabile, menite, în opinia magistraților, să îmbunătăţească actul judiciar) că finanțarea în continuare de către UE a procesului de reformare a justiției moldovenești „este sub semnul întrebării”: „Implementarea reformei în sectorul judiciar are loc prea lent - chiar foarte lent. Continuarea finanţării Uniunii Europene în justiţie este sub semnul întrebării. Este important ca autorităţile să-şi impulsioneze eforturile în vederea implementării reformelor şi în obţinerea rezultatelor concrete în beneficiul cetăţenilor. A venit momentul să consolidăm ceea ce avem şi să începem implementarea reformelor. Ceasul ticăie!”, a avertizat oficialul UE.

Iar în cadrul Forumului Regional al Societății Civile din Parteneriatul Estic, desfășurat la Chișinău, Pirkka Tapiola a menționat că „UE vrea schimbări democratice în vecinătatea sa”. El a spus că fără responsabilizarea guvernanților, a societății în general, cetățenii nu pot spera la o viață mai bună”: „Fără reforme și politici democratice nu putem ajuta guvernarea, iar societatea nu va simți impactul suportului european. Țările prezente aici sunt diferite, dar au în comun dorința pentru o viață mai bună, fără corupție, cu o cultură a responsabilității autorităților. UE va susține acest proces în continuare, oferind asistență, inclusiv financiară, dar efortul trebuie să fie reciproc - din ambele părți. Am prefera ca societatea civilă nu doar să monitorizeze procesul de guvernare, dar și să facă parte din procesul decizional”, a declarat Tapiola.

Victor Chirilă: „UE își regândește Politica Europeană de Vecinătate”

Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă din Moldova, Victor Chirilă, susține că „procesul de implementare a reformelor în Moldova a încetinit, iar unele reforme sunt puse la îndoială. Mai mult, se încearcă revizuirea unor reforme care au stat la baza deciziei de liberalizare a regimului de vize cu UE”. Potrivit lui Chirilă, „lipsa efortului în combaterea corupției și reformarea justiției pun la îndoială însăși voința clasei politice de a merge pe calea integrării europene”. Expertul în politică externă a sesizat că evoluțiile din Moldova, dar și din alte state din Parteneriatul Estic al UE au determinat UE să lanseze un proces de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate, „pentru a o eficientiza și a o face mai flexibilă”. „Cred că Republica Moldova trebuie să ia o atitudine clară, bine gândită în raport cu acest proces de revizuire. Sunt sigur că diplomația de la Chișinău a făcut deja cunoscute propunerile sale Uniunii Europene. Cred, însă, că și clasa politică din Moldova ar trebui să vină cu o atitudine bine formulată la adresa UE vizând acest subiect, pentru că rezultatele procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate vor afecta nemijlocit șansele Moldovei de a obține, într-un viitor previzibil, perspectiva clară de integrare în UE”, susține Victor Chirilă.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, ex-premierul pro-european al Republicii Moldova, Iurie Leancă (cel care a negociat și semnat Acordul de Asociere al Moldovei la UE în 2014), atenționează că „un grup de iresponsabili încearcă să deturneze țara de la parcursul său european”.