1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

De la concurenţă la coexistenţă

Deşi un salon de carte, precum cel de la Leipzig, nu este un festival literar, ca lit.cologne, furnizorii şi beneficiarii sunt aceiaşi: de-o parte cărţile şi autorii, între care şi cei din România, de cealaltă, publicul.

Aflat la a 13-a ediţie, cu o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, după ce debutase modest cu doar 300.000, festivalul literar lit.cologne se suprapune şi în acest an, în ultimele sale zile, prin tradiţie, cu Tîrgul Internaţional de Carte de la Leipzig .

Presupusa concurenţă între cele două evenimente livreşti ale primăverii (festivalul literar din Köln are loc între 6 şi 16 martie, salonul de carte de la Leipzig între 14 şi 17 martie ) s-a transformat în timp într-o formă de coexistenţă şi cooperare, cel puţin în privinţa invitaţilor.

Cu unii dintre aceştia, precum Amos Oz, David Grossmann, Mihail Gorbaciov, Martin Walser, Connie Palmen, Florian Illies, şi publicul din metropola saxonă şi cel din străvechiul Köln, are ocazia să se întîlnească.

In rest, există diferenţe substanţiale, legate de specificul local şi de concepţia organizatorică.

Deviza salonului din estul Germaniei este „Leipzig liest” (Leipzig citeşte). Festivalul literar din vest, lit.cologne, respectă mai degrabă regulile show-ului. Prin urmare şi biletele de intrare la diversele manifestări sunt din timp puse în vînzare şi chiar epuizate, cu mult înaintea datei la care este programat spectacolul. Astfel, portalul electronic lit.cologne îşi anunţa „userii” că cine a ratat din varii motive, dialogul dintre Herta Müller şi Michael Lentz, pe marginea ultimului volum de poeme colaj al laureatei Nobelului pentru Literatură, programat pe 6 martie, are şansa să o vadă şi audă pe autoare 4 zile mai tîrziu, citind la Düren.

Lista autorilor invitaţi la festivalul din Köln este un autentic Who is Who în materie de beletristică, literatură de specialitate, publicistică, show. Kofi Annan stă de vorbă cu Joschka Fischer despre război şi pace în lume, Mihail Gorbaciov îşi prezintă în traducere germană autobiografia, dedicată răposatei şi iubitei sale soţii, sub titlul „Totul la timpul potrivit”, romancierul Julian Barnes citeşte din ultimul său volum de proză „Trecerea interzisă”, Amos Oz îşi consemnează amintirile de tinereţe datînd din anii petrecuţi în kibbutz sub titlul „Între prieteni”.

Şi între mai marii literaturii universale contemporane, Mircea Cărtărescu, nominalizat pe lista candidaţilor la Premiul Nobel, alăturat unor nume precum Kafka, Joyce, Borges (se menţionează în programul festivalului) a fost invitatul festivalului din Köln, la un „salon literar” moderat de scriitorul Navid Kermani şi de Guy Helminger.

Salonul de carte de la Lepizig , deşi nu evită cu totul o punere în scenă spectaculoasă a literaturii, nu trece drept un festival ci un maraton literar.

In cele doar patru zile, programul cuprinde 2600 de manifestări, cu 2800 de protagonişti în 350 de locuri dintre care nu puţine ieşite din comun. Îmbucurătoare este participarea unui grup de scriitori români la forumul „Limbi mici, literaturi mari” ca şi la Forumul Est-Sud-Est din hala 4 a complexului expoziţional. Alături de colegii lor de breaslă din ţările estului meridional al Europei, scriitorii români se vor afla pe urmele unui concept tot mai constant invocat în plină mondializare: identitatea.

Portalul Institutului Cultural Român "Titru Maiorescu" din Berlin a editat din timp lista autorilor români invitaţi la Leipzig, un scurt curriculum vitae al fiecăruia, precum şi contextul tematic al apariţiei lor publice: Ovidiu Nimigean, Filip Florian, Ana Maria Sandu, Marin Mălaicu-Hondrari. In cadrul aceluiaşi Forum, scriitorul Eginald Schlattner citeşte din ultima sa carte „Mein Nachbar, der König, verlassene Geschichten”. Invitate la Salonul de Carte de la Leipzig mai sunt şi scriitoarele Gabriela Adameşteanu şi Doina Ruşti, fiindu-le ambelor, rezervată şi o seară literară la Ambasada României din Berlin, pe data de 13 martie, după ce , cu o zi înainte, Gabriela Adameşteanu este invitată la celebra Literaturhaus de pe Fasanenstrasse 23.

Această scurtă trecere în revistă a celor două mega-manifestări consacrate contactelor directe ale publicului larg cu beletristica, cu literatura de specialitate şi cu autorii, este evident incompletă şi a ocolit pentru moment, cu bună ştiinţă, analiza tendinţelor, a modelor precum şi a ideilor ce se degajă din paginile cărţilor citite la faţa locului, la Leipzig şi Köln. Ca întotdeauna, concluziile se impun abia post festum.