De la Capu Midia în Univers

Racheta cu denumirea Demonstrator B a fost lansata, ieri dupa amiaza la ora patru. Ea a atins o altitudine de 1.500 de metri, dupa care, conform planului, s-a prabusit in apa. Intregul zbor a durat 40 de secunde. Testul a fost pregatit inca din primavara de catre o echipa de ingineri romani, reuniti in organizatia non-guvernamentala Arca - Asociatia romana pentru cosmonautica si aeronautica. Arca este una dintre cele 27 de organizatii participante la concursul X-Prize prin care va fi premiat, cu zece milioane de dolari, primul zbor particular in cosmos. Mai concret, cistigatorul trebuie sa ajunga la o altitudine de o suta de kilometri si sa efectueze zborul cu trei persoane de doua ori intr-un interval de doua saptamini. Dupa testul de ieri, Arca spera sa lanseze, anul viitor, un vehicol mai mare si, peste doi ani, racheta Orizont capabila sa transporte persoane.

Litoralul dincolo de Navodari este o zona pustie. Primul asezamint uman, un sat adormit cu nume de Vadu, se afla la vreo doi kilometrii inspre tara. Zilele trecute au venit insa zeci de masini si camioane militare in zona si au adus echipament metalic ciudat, printre care satenii din Vadu au identificat o racheta de patru metri lungime.

Nici la Vadu si nici in alte parti ale tarii, lumea nu prea a auzit pina acum de Arca, Asociatia romana pentru cosmonautica si aeronautica. Poate si pentru faptul ca membrii Arca sint inca departe de a atinge spatiul. Au intreprins doar o serie de teste de motor, iar testul de joi al rachetei numite Demonstrator B a fost primul test cu un zbor.

Arca a fost fondata cu cinci ani in urma si reuneste doisprezece tineri, cei mai multi fiind ingineri de aviatie. Obiectivul organizatiei este constructia unei rachete de mare putere care poate sa lanseze oameni in spatiu. Zborul va fi unul suborbital. Vehicolul nu va orbita pamintul, ci va atinge doar o altitudine de aproximativ o suta de kilometri dupa care va cadea inapoi pe pamint, frinat de o parasuta. Altitudinea de o suta de kilometri este considerata oficial marginea catre cosmos, si fiecare om care zboara pina acolo obtine din partea Agentiei spatiale americane NASA titlul de astronaut.

Acum doi ani, Arca s-a inscris pentru concursul X-Prize. Este insa deja sigur ca Arca nu va cistiga premiul de zece milioane de dolari pentru primul zbor particular in cosmos. Favoritul concursului este o echipa din California care si-a anuntat zborul cistigator pentru data de 29. septembrie respectiv 4. octombrie. Arca s-a inscris insa pentru asa zisul X-Prize-Cup, o competitie prin care vor fi premiate anumite performante ale unor zboruri in cosmos, de exemplu cea mai mare altitudine atinsa sau cea mai scurta durata intre doua zboruri.

Zona Navodari, la o suta de metri de la malul marii, marti, dupa amiaza. Presedintele Arca, Dumitru Popescu, sta linga rampa de lansare, pe care este montata racheta. Ziaristii il asalteaza cu intrebari. Demonstrator B zboara cu apa oxigenata care se descompune cu ajutorul unor catalizatori metalici precum platina sau argint si creeaza astfel forta de propulsie. Este o tehnologie veche folosita mai ales pentru torpile submarine. Impulsul creat nu este foarte mare, drept pentru care apa oxigenata nu se foloseste la rachetele mari precum Sojus. Dumitru Popescu sustine insa ca inginerii Arca au descoperit un catalizator nou prin care descompunerea apei oxigenate poate fi accelerata la o valoare mult mai mare decit in mod traditional. Inginerii Arca spera ca astfel, forta de propulsie va fi suficient de puternica pentru a lansa o racheta mare la o altitudine de citeva zeci de kilometri.

Miercuri, baza militara Capu Midia. Cu putin inainte de ora sase seara, un inginer incepe numaratoarea inversa. Vine momentul zero. Nimic nu se intimpla. Un fum alb iese din racheta - ea ramine insa nemiscata pe rampa de lansare. Mai tirziu, inginerii Arca descopera sursa esecului: un furtun de combustibil desprins. Succesul vine, insa, a doua zi dupa amiaza, la ora patru. Nici acum lansarea nu se produce fara incident. De fapt, racheta porneste cu doua minute inainte de momentul zero. Un inginer Arca explica de ce situatia a scapat de sub control: "Tubul de alimentare s-a desprins din cauza presiunii si in cadere, in forta, a atins contactele de lansare. Si s-a lansat racheta. Toti am fost surprinsi. Dar, lansarea a fost perfecta." Dumitru Popescu este de aceeasi parere si nu ezita sa caracterizeze evenimentul cu cuvinte mari: "O lansare reusita face foarte bine imaginii tarii noastre pe plan international. Putem considera ca e primul pas al Romaniei spre cosmos prin prisma faptului ca avem tehnologia care sa ne permite sa dezvoltam acest lucru."