1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

De cine se teme atotputernicul Putin?

Cum văd ziarele de limbă germană consultarea electorală românească de la 25 noiembrie? Dar comportamentul aparatului represiv din Rusia?

default

De el îi e frică lui Putin: Gari Kasparov, la demonstraţia paşnică împotriva căreia a intervenit brutal aparatul represiv rusesc, arestîndu-l şi pe fostul campion mondial de şah.

Pe baza exit-pollurilor, Neue Zuercher Zeitung îşi anunţă azi cititorii că partidele opoziţiei, în frunte cu PD, au cîştigat alegerile europene. Ziarul elveţian cifrează succesul partdiului democrat la 31,5 procente. Cotidianul din Zuerich constată că „PNL n-a obţinut decît 15,6 la sută din voturi”. Ziarul pare să se fi înşelat însă, cînd, în temeiul relatărilor agenţiilor de presă franceză şi germană, France Presse şi DPA nota că „e probabil să pătrundă în parlamentul european şi partidul clerical de extremă-dreapta al lui Gigi Becali, proprietarul clubului Steaua”.

Subiectul alegerilor europene din România se regăseşte şi în paginile ziarului berlinez Die Welt. Cotidianul menţionează că „este primul scrutin” de acest fel care a avut loc în România şi că trece drept „barometru testînd popularitatea diverselor formaţiuni înaintea alegerilor legislative... Băsescu a convins mulţi alegători că încearcă în mod serios să combată extinsa corupţie din România, fapt de care profită partidul său”, mai scrie cotidianul conservator german, care vede un clivaj chiar mai mare între PD şi gruparea premierului Tăriceanu. Fiindcă Die Welt nu crede că PNLTăriceanu se poate baza pe susţinerea a mai mult de 13 la sută din electorat, în timp ce PD s-ar bucura de srpijinul a 40 la sută din alegători. Ziarul evocă „excluderea din guvern, de către Tăriceanu, în aprilie curent, a partidului democrat” şi relevă că „alegerile europene ar fi trebuit să aibă loc de mult, fiind amînate din pricina crizei politice de la cîrma statului”.

Spaţii ample continue să se acorde, în ziarele germane, conflictului social de la Deutsche Bahn.

Nu puţini editorialişti se ocupă însă şi de tot mai evidenta deraiere în dictatură a Rusiei lui Putin. Rheinische Post din Duesseldorf semnalează, pe marginea intervenţiei brutale a aparatului represiv rusesc împotriva unor demonstranţi antiguvernamentali paşnici, că „modul dur în care poliţia a făcut curăţenie, la o săptămînă înaintea alegerilor pentru dumă are menirea de a demonstra că Putin e stăpîn pe situaţie. Neclar rămîne însă, de ce anume se teme Putin atît de rău, devreme ce partidul său va obţine oricum majoritatea absolută. Iar legea electorală a răpit opoziţiei orice şansă cît de mică. Ca atare, nu pare să i se poată întîmpla nimic regimului. Or dezlănţuirea lui împotriva opozanţilor demonstrează cît de nesigur este acest regim”.

Flensburger Tageblatt evocă trecutul de kaghebist al lui Putin şi relevă că „democraţia sa dirijată a degenerat, prefăcîndu-se într-o autocraţie fără direcţie. Iar aparatul său represiv e uns cu petrolul plătit de occidentali, care ar trebui să realizeze cît de mică e influenţa lor asupra lui Putin”.

Die Welt îşi manifestă revolta stîrnită de arestarea şi condamnarea în procedură de urgenţă a liderului opoziţiei democratice ruseşti, Gari Kasaparov, scos din scenă pentru a nu deranja peisajul în ultimele zile precedînd alegerile de la 2 decembrie. Judecătorul care l-a condamnat n-a ţinut seama nici de faptul că n-au fost audiaţi amrtori ai apărării, nici de contradicţiile evidente din depoziţiile miliţienilor care l-au arestat la ordin, după cum reiese din reportajul din Moscova al ziarului berlinez.

Dar Handeslbslatt din Duesseldorf crede că Putin ar fi „popular”, că „majoritatea covârşitoare a poporului” ar fi mulţumită de el şi că deci „va mai conduce mulţi ani de acum încolo establishemntul rusesc”. In consecinţă, Germania cancelarului Merkel, dependentă de livrările de energie din Rusia, ar fi, potrivit ziarului, condamnată la un aranjament „pragmatic” cu acest regim.