1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

De cinci ani - Guantanamo

„Guantanamo” a devenit simbolul atitudinii arogante a SUA în lupta împotriva terorismului internaţional. Lagărul special de detenţie a suspecţilor de terorism, situat la baza militară americană din Cuba, a stârnit un val de critici în plan internaţional.

Murad Kurnaz (24), fost deţinut la Guantanamo, şi avocatul său, Bernhard Docke

Murad Kurnaz (24), fost deţinut la Guantanamo, şi avocatul său, Bernhard Docke

Guvernul american, în frunte cu George W. Bush, îi consideră pe deţinuţii în Guantanamo „luptători inamici”. Aceştia sunt privaţi de majoritatea drepturilor lor, iar în ceea ce priveşte eliberarea lor, ei sunt la cheremul ofiţerilor americani şi al criteriilor acestora individuale de decizie.

Pentagonul a recunoscut în mod oficial că unii din cei în prezent aproximativ 400 de deţinuţi, probabil că nu vor fi eliberaţi niciodată. Unul dintre cei norocoşi de a fi fost eliberaţi, este germanul de origine turcă Murat Kurnaz. El i-a acuzat pe soldaţii germani de a-l fi maltratat în Afganistan, înaintea transportării sale la Guantanamo.

Un jubileu trist

„Comemorăm un jubileu trist, care ne lasă nu gust amar”, a declarat Claudia Roth, şefa partidului ecologist german, cu ocazia împlinirii a cinci ani de existenţă a lagărului de detenţie din Guantanamo.

„Cred că acest loc, care a devenit în lumea întreagtă un simbol al privării de drepturi ale omului, a contribuit masiv la daunele pe care le-a suferit imaginea democraţiei şi a statului de drept. Or acest fapt este cel mai grav lucru care se putea îmtâmpla în cadrul luptei împotriva terorismului”, este de părere şefa partidului ecologist german.

Principiile unui stat de drept

Colegul ei de partid şi fostul Ministru de Externe al Germaniei, Joschka Fischer, se arătase alarmat de îndată ce a aflat despre existenţa acestui lagăr, unde deţinuţii nu beneficiază de statutul prizonierilor de război consemnat în Convenţia de la Geneva. Coaliţia social-democrat-ecologistă din acea vreme s-a manifestat promkpt prin cuvintele Ministrului de Externe Fischer:

„Insistăm asupra clarificării statutului de drept în această privinţă. Fiecare deţinut, oricât de grave ar fi acuzaţiile împotriva sa, are dreptul la un tratament uman. Luptăm împotriva unui terorism care sfidează drepturile omului şi care calcă demnitatea omului în picioare. De aceea este cu atât mai important ca noi să ne respectăm propriile principii în calitate de comunitate internaţională”.

La acel moment, guvernul german nu critica atât existenţa lagărului, cât modul de tratament al deţinuţilor care erau consideraţi „luptători inamici” şi erau privaţi de drepturile lor fundamentale. În plan general, atât germania cât şi majoritatea celorlalte state au manifestat o solidaritate necondiţionată cu SUA în lupta împotriva atentatorilor terorişti.

Germania complice?

Curând însă, cancelarul german, Gerhard Schröder, avea să fie nevoit să acorde mai multă atenţie acestui subiect, când un cetăţean german de origine turcă, Murad Kurnaz, a acuzat guvernul german de „complicitate” la încălcarea drepturilor omului. Kurnaz a fost închis în 2002 la Guantanamo de către forţele americane de securitate, pentru a fi eliberat în 2006, deoarece autorităţile americane nu au putut dovedi nicio legătură între el şi reţeaua teroristă Al Quaida. Aparent, forţele americane de securitate oferiseră statului german încă în 2002 predarea deţinutului Kurnaz.

„Şi ce a făcut Germania în urma raportului guvernului?” întreabă indignat avocatul lui Kurnaz, Docke: „A refuzat!”

Abia noul guvern ales în 2005 a intervenit în această situaţie, iar cancelarul Angela Merkel şi-a exprimat poziţia cu fermitate:
„O instituţie ca cea din Guantanamo nu poate şi nu are voie să existe pe termen lung!”. Merkel a demarat negocieri cu SUA şi a obţinut eliberarea lui Kurnaz. Întors în ţară, acesta a declarat că la Guantanamo ar fi fost interogat de două ori de agenţi ai serviciilor germane de securitate. Apoi, doi soldaţi germani ai comando-ului forţelor speciale KSK l-ar fi maltratat în Afganistan unde s-a aflat în detenţie, înainte de a fi transportat în Guantanamo.

Cazul Murad Kurnaz

„Atunci a venit un neamţ la mine, americanii s-au dat deoparte, m-a luat de păr şi mi-a dat capul pe spate. M-a întrebat: ‚Ştii cine suntem ?’ Înainte să-i fi putut răspunde, mi-a zis : ‚Suntem forţa germană, KSK’. Apoi mi-a izbit din nou capul de podea”.

Procuratura din Tübingen a demarat deja o anchetă împotriva celor doi soldaţi ai trupelor KSK, care au recunoscut că l-au văzut pe Kurnaz la Kandahar, negând însă că l-ar fi maltratat. O comisie parlamentară de anchetă cercetează, de asemenea, în ce măsură a fost implicată coaliţia social-democrat-ecologistă în acest caz. Săptămâna viitoare, Murad Kurnaz va fi citat în faţa acestei comisii pentru a fi audiat.

  • Data 10.01.2007
  • Autoare/Autor Nina Werhäuser / Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1GO
  • Data 10.01.2007
  • Autoare/Autor Nina Werhäuser / Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1GO