1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

De ce sunt interesante universităţile americane

Pentru mulţi oameni de ştiinţă, SUA sunt considerate "tărâmul făgăduinţei". Conform datelor Serviciului German pentru Schimburi Academice (DAAD), în America lucrează în prezent aproximativ 5000 de cercetători germani.

default

În ciuda eforturilor Germaniei de a opri, prin înfiinţarea mai multor universităţi de elită, exodul capitalului uman către SUA sau alte colţuri ale lumii, fenomenul "brain drain" nu pare a fi uşor de combătut. Germanii care studiază sau lucrează în universităţile din SUA susţin că modelul american este mult mai eficient şi mai atrăgător decât cel german.

Uwe Ohler lucrează de patru ani ca profesor de bioinformatică la renumita Duke University din sud-estul SUA. "În America durează mult mai puţin să obţii definitivatul decât în Germania. Unul din motivele pentru care eu am rămas aici este şi că, după doctorat, un profesor îşi poate crea foarte repede un grup de cercetare."

În Germania, în cel mai fericit caz, Uwe Ohler ar fi obţinut, după doctorat, un contract pe perioadă determinată şi un salariu relativ mic. La Universitatea Duke primeşte o jumătate de milion de dolari americani pe an. Restul bugetului trebuie asigurat de profesor din surse externe de finanţare. Această situaţie îl determină pe Uwe Ohler să îşi dezvolte permanent cercetările şi mai ales să ştie să explice rezultatele pe înţelesul tuturor. "În Germania, odată ce ai primit un post pe viaţă, există pericolul să-ţi pierzi interesul faţă de meserie. În America se pune accentul pe creativitate şi provocare. Aici presiunea este mult mai mare, iar temele de cercetare trebuie să fie cât mai interesante cu putinţă."

În ciuda numeroaselor oferte primite din Republica Federală odată cu naşterea aşa-numitei "iniţiative pentru excelenţă", menită să-i atragă în Germania pe oamenii de ştiinţă emigraţi, Uwe Ohler nici nu se gândeşte să se întoarcă. Dacă sistemul german se remarcă prin birocraţie şi mentalitate rigidă, cel american oferă uşi deschise şi cercetare interdisciplinară.

Dependente de situaţia economică

Wissenschaftler nimmt gefrorene Stammzellen aus einem Kuehlbehaelter

Niklas Wirminghaus a fost acceptat să studieze timp de un an de zile la universitatea particulară Duke. Tânărul originar din Berlin este încântat de sistemul american de învăţământ. "În fond, studenţii de aici sunt nişte clienţi, iar universitatea îşi dă silinţa să le asigure servicii de cea mai bună calitate. În Germania dacă îi dădeam profesorului o temă de casă rezolvată aşteptam să primesc evaluarea şi câte un an de zile. Aici dacă depun un eseu de zece pagini durează cam două zile, maximum o săptămână, până primesc un răspuns. Dacă trimit e-mail unui profesor, îmi răspunde, de regulă, în aceeaşi zi."

Biblioteci cu orar permanent, cursuri care pot fi trimise pe i-Phone şi chiar şi propriul cinematograf. Toate aceste faciliăţi au însă preţul lor; iar acesta nu e deloc neînsemnat. Taxa de studii la Universitatea Duke se ridică anual la 50.000 de dolari americani. La fel ca celelalte instituţii particulare de învăţământ din SUA şi Universitatea Duke funcţionează ca o firmă. Averea fundaţiei căreia îi aparţine şcoala, de circa cinci miliarde de dolari americani, este investită la bursă în participaţiuni la capitalul unor societăţi imobiliare. "Lucrul acesta înseamnă că instituţia este vulnerabilă şi că depinde de fluctuaţiile de la bursă. Fundaţia Duke a pierdut până acum peste un miliard de dolari din cauza crizei financiare", adaugă Niklas Wirminghaus.

De aceea, donaţiile care vin din partea foştilor studenţi devin tot mai importante pentru universităţile particulare americane. Bursele sunt rare, iar diversitatea socială - aproape inexistentă. "O lume artificială a ştiinţei", conchide Niklas Wirminghaus referindu-se la partea mai puţin frumoasă a instituţiilor de învăţământ superior din SUA.

Autori: Aygül Cizmecioglu, Claudia Stefan
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu