De ce fierbe copilul în mămăligă - spectacol impresionant la Köln

Aplauze frenetice au răsplătit prestaţia actriţei Katalyn Bohn, cea a compozitorului Bernhard Vanecek şi transpunerea scenică a lui Rainer Kühn din teatrul cu tradiţie kölnez, Theater im Bauturm, situat în inima metropolei renane. Spectacolul "De ce fierbe copilul în mămăligă" a figurat în programul de vară al teatrului din Köln, fiind o producţie a Staatstheater Wiesbaden.

Alegerea textului a fost, într-un fel, o poveste de dragoste. Katalyn Bohn a primit cadou de la o colegă şi prietenă romanul Aglajei Veteranyi, cu precizarea că e cartea ei preferată şi o dăruieşte celor care-i sunt dragi. După lectură au fost facinaţi şi ceilalţi membri ai echipei, găsind, după părerea mea, o soluţie ideală în transpunerea textului atât de poetic, dar şi usturător de dureros în acelaşi timp.

În discuţiile pe care le-am avut cu realizatorii spectacolului, aceştia mi-au mărturisit că s-au apropiat de text cu mare teamă. Fiind vorba de un text atât de atât de puternic, cu imagini impresionante, atât de comprimat şi poetic, exista teama de a-i dăuna, de a nu reuşi o montare pe măsura forţei limbajului. Respectul, smerenia, aproape, faţă de text, i-a ajutat cu siguranţă pe Rainer Kühn, Katalyn Bohn şi pel Bernhard Vanecek să coaguleze în jurul cuvântului, rostit de foarte expresiva Katalyn Bohn, care dispune între altele şi de o specializare în pantomimă şi de talent acrobatic, un spectacol de o oră şi jumătate de teatru de cameră, punctat de intervenţiile muzicale ale unui compozitor inspirat de muzica minimalistă a lui Philipp Glass.

Pătrundem astfel în lumea copilărieie autoarei, romanul fiind în mare parte unul autobiografic, în lumea feerică, plină de umor şi poezie, a artiştilor de circ, dar şi iluizorie şi chiar amară, în lumea exilului, a goanei dintr-o ţară în alta, dintr-un hotel în altul, cele mai multe mizere, în care mama încearcă să păstreze senzaţia de "acasă" gătind bucatele tradiţioanle. "Vinetele coapte ale mamei miros oricunde ca acasă, indiferent în ce ţară am fi", scrie Aglaja Veteranyi şi adaugă: "Ţara mea o cunosc doar după miros. Miroase ca mâncarea mamei." Apăsătoare este relaţia părinţilor, care se deteriorează treptat după fuga din România, pe la mijlocul anilor 60 şi, în acelaşi timp, teama copilului, care ia amploare seară de seară, de a-şi pierde mama, al cărei număr de circ constă în jonglerii făcute sub cupola circului, agăţată fiind doar de propriul păr.

Tot seară de seară, pentru a-i distrage atenţia de la pericolul care planează asupra mamei, sora vitregă îi povesteşte povestea copilului care fierbe în mămăligă.

Fascinat de scriitura Agajei Veteranyi, cunoscutul critic literar Peter Bichsel nota în paginile cotidianului elveţian Tages-Anzeiger: " Asistăm la textul unei acrobate care dansează pe sârmă la mare înălţime. Mă uit la ea de jos şi mi se taie respiraţia".

Autor: Medana Weident
Redactor: Cristian Ştefănescu