De ce Bratislava?
23 februarie 2005De pe urma summitului va profita, cu siguranţă, cineva: Bratislava şi Slovacia. Pentru că în acea zi, Slovacia, una dintre cele mai tinere republici ale Europei, se va afla în centrul politicii globale. Un balsam pentru sufletul celor 5,5 milioane de locuitori ai unei ţări care, de la desprinderea de Cehia, suferă de un complex de inferioritate, crede politologul Ivo Samson: ””Slovacia a avut impresia că este un fel de copil nedorit al Europei. Ca să nu mai vorbim că era mereu confundată cu Slovenia, cu Iugoslavia, cu Slavonia Orientală”.
Până în 1998, datorită regimului autoritar condus, la Bratislava, de premierul Vladimir Meciar, negocierile de aderare la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică fuseseră, practic, suspendate. Din fericire, această poziţie este, de acum, istorie. Coaliţia conservator-liberală condusă de premierul creştin-democrat Mikulas Dzurinda a transformat Slovacia într-un partener solid al Vestului, în special al Statelor Unite. ”În tensiunile trans-atlantice, Slovacia s-a situat, cel puţin din anul 2003, de partea Americii. Şi nu doar verbal, căci s-a angajat atât în Afghanistan cât şi în Irak”, explică Samson.
Nu este vorba despre trupe ci despre genişti, experţi în deminare. Pentru Washington contează, însă, mai ales mesajul Bratislavei: prezenţa în zonele de conflict merge mai departe, spre deosebire de alte state care părăsesc pe rând coaliţia din Irak.
Ar mai fi de evocat şi relaţia specială dintre Bush şi Dzurinda. Cei doi s-au cunoscut în anul 2001, observatorii afirmând că între ei s-a înfiripat o prietenie adevărată. Politologul Ivo Samson mai adaugă un argument: ”Slovacia este un fel de tigru central-european, în genul celor asiatici. Statele Unite încearcă să dea o recunoaştere eforturilor– măsuri deseori radicale şi impopulare – fără de care reformele economice nu ar fi putut fi lansate".
Socotelile echipei Dzurinda au funcţionat: cu o taxă pe valoare adăugată de 19 procente şi un impozit plasat la acelaşi nivel, Bratislava a sperat să atragă investitori. Un mare număr de concerne multinaţionale dar şi firme mici şi mijlocii din Uniunea Europeană s-au instalat în Slovacia iar Bratislava a devenit, după Praga, cea mai dezvoltată dintre capitalele noilor membri comunitari.
Media slovacă pare a nu da importanţă sosirii lui Vladimir Putin. În general, ţările din fostul bloc sovietic intenţionează să dezvolte cu Rusia o eficientă cooperarea economică (unele, cum este cazul Slovaciei, fiind dependente de resursele ruseşti). Însă politic, situaţia arată altfel:
"Imaginea Slovaciei ca o punte între Statele Unite şi Rusia aparţine trecutului. În prezent trebuie să ne afişăm ca un partener euro-atlantic solid, nu ca un mijlocitor, chiar dacă o bună parte a populaţiei consideră că din această ipostază ar putea fi obţinute avantaje dinspre ambele părţi. Astfel de ambiguităţi sunt, după integrarea europeană, de domeniul trecutului”, conchide Samson.