1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Daniela Morari, viceministru de externe: „Acordul de Asociere este cel mai bun lucru pe care Republica Moldova îl are acum”

Guvernul R. Moldova a prezentat săptămâna trecută rezultatele implementării Acordului de Asociere.

Viceministra Afacerilor Externe din R. Moldova, Daniela Morari

Viceministra Afacerilor Externe din R. Moldova, Daniela Morari

Potrivit raportului, în perioada 2014-2016 au fost realizate73,73% din acțiunile prevăzute de Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Despre principalele aspecte ale procesului de implementare a Acordului, beneficiile economice aduse, dar și despre restanțele pe care încă le mai are Chișinăul, Deutsche Welle a discutat cu Daniela Morari, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova.

DW: Care sunt principalele concluzii ale Raportului prezentat de Guvernul R. Moldova?

Daniela Morari: Ceea ce a fost prezentat în cadrul ședinței guvernamentale pentru integrare europeană este o sinteză, pentru a face mai ușor ca cetățenii să înțeleagă ce se întâmplă cu implementarea Acordului de Asociere (AA). Mai multe detalii pot fi găsite în baza de date PlanPro, care este publică din septembrie 2015. Documentul demonstrează că, indiferent prin ce a trecut R. Moldova în acești mai bine de doi ani, am reușit să ne facem „tema pentru acasă”. Din toate acțiunile pe care le-am planificat, am realizat 74%, adică din 1782 de acțiuni planificate 478 nu au fost realizate. O altă cifră importantă este rata de armonizare a legislației naționale în conformitate cu angajamentele asumate pentru întreg Acordului de Asociere, care este de 34%. Dacă ne uităm atent peste anexele Acordului, cele mai multe directive pe care R. Moldova urmează să le implementeze sunt prevăzute pentru anii III şi IV. În vara anului trecut indicatorul era doar 25%, iar în doar jumătate de an am ajuns la 34%, datorită eforturilor Guvernului şi Parlamentului de recuperare a restanțelor acumulate în anul precedent.

DW: Haideți să vorbim despre rezultatele concrete. Ce s-a făcut în domeniile de mare interes pentru cetățeni, cum ar fi justiția, lupta anticorupție sau implementarea Acordului de Liber Schimb cu UE?

D.M.: Este foarte greu să dau un răspuns general. Aș putea prezenta date pe anumite sectoare. De exemplu, în Titlul II, care este numit „Dialogul politic și reforme, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate”, am progresat foarte mult, mai ales în ceea ce privește politica de apărare și securitate comună. Este un domeniu relativ nou de cooperare, iar accelerarea pe acest segment a venit odată cu implementarea Acordului. Aici avem aprobate două legi noi ce țin de participarea la misiuni şi operațiuni internaționale și aplicarea măsurilor restrictive internaționale. De asemenea, avem foarte multe rezultate la capitole ca gestionarea frontierelor și migrația.

Dacă ne referim la Titlul IV, care este cooperarea economică și sectorială, s-a reușit foarte mult în reforma administrației publice. O altă dimensiune este sectorul energetic, unde au fost aprobate o serie întreagă de legi, în concordanță cu pachetul III al Tratatului Comunității Energetice Europene. Este vorba de legea energiei electrice, gaze naturale și energie regenerabilă, care oferă noi oportunități pentru antreprenori.

Dacă ne uităm pe dimensiunea economică, putem spune că în acest timp au fost aprobate aproape 15.000 de standarde UE și au fost anulate peste 3000 de standarde moldovenești, care erau conflictuale cu cele europene. De exemplu, R. Moldova a valorificat la 100% cota de export în condiții preferențiale a strugurilor, iar în cazul unor produse cum ar fi cerealele, exportul acestora a crescut considerabil, depășind cu mult cotele alocate. În ceea ce privește exporturile de cereale, Guvernul a întreprins demersuri consolidate, în rezultatul cărora UE a acceptat extinderea dreptului de export preferențial pe piața UE a cerealelor cu mult peste cota fixată inițial. Pot să menționez că s-a mărit numărul antreprenorilor care exportă în UE, precum și a pozițiilor tarifare la anumite produse, care au fost extinse și s-au diversificat.

Pe justiție pot menționa o multitudine de acte legislative care au fost aprobate în pachetul general de reformă a sectorului justiției, cum ar fi: legea de mediere, noua lege a Procuraturii, tot ce ține de pachetul de legi anti-corupție votat pe parcursul anului trecut de Parlament. Un element important este și modificarea la Codul Penal, în vederea incriminării faptelor de utilizare contrar destinației, obținere frauduloasă şi delapidare a mijloacelor din fonduri externe, precum și mărirea de câteva ori a pedepsei pentru actele de corupție. Sunt niște acte foarte revoluționare și progresiste, care odată adoptate ar permite accesul la mai multe instrumente pentru instituțiile care lucrează în acest domeniu.

Problema cea mai mare este că nu toată lumea face legătură că toate aceste lucruri și modificări sunt parte sau rezultat al implementării Acordului de Asociere. În special în titlurile II şi III Acordul face referință la principiile generale, standardele și valorile europene pe aceste dimensiuni, iar implementarea lor are loc prin instrumentele naționale pe care le-am stabilit.

DW: Venind vorba despre restanțe, care sunt acestea?

D.M.: Noi avem o înțelegere foarte clară a ceea ce urmează a fi făcut și în ce domenii. Actualmente, prioritățile noastre sunt de a recupera restanțele planului naţional de acțiuni pe 2014-2016. Multe din acţiuni sunt în curs de implementare sau pe ultima sută de metri. Noi avem criterii foarte concrete stabilite cu UE când o acțiune poate fi considerată finală și realizată. Avem o mulțime de acte legislative care sunt în procedură, iar noi am făcut apel la Parlament ca acestea să fie prioritizate în sesiunile care urmează. De exemplu, dacă vorbim de domeniul justiției, o prioritate este modificarea Constituției în ceea ce privește termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea acestora pentru Curtea Supremă de Justiție, precum și consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii. O altă restanță ține de transferul Poliției Judecătorești în subordinea Ministerului Justiției, care este o acțiune ce va lua mult timp, deoarece este una costisitoare. În domeniul luptei anti-corupție ar fi adoptarea în lectură finală a legii integrității.

Acestea sunt exemple de acte legislative de a căror adoptare depinde și implementarea lor. În noul plan de implementare al Acordului am încercat să capitalizăm din experiența pe care am acumulat-o și am încercat să facem o distincție foarte clară în ceea ce este necesar de făcut în implementarea unei părți a acestuia. Astfel, pentru fiecare prevedere a Acordului, noul Plan Național indică separat acţiunile cu caracter legislativ, cele subordonate legilor și acțiuni propriu-zise de implementare.

DW: Deseori autoritățile aduc cifre optimiste, dar în același timp cetățenii continuă să afirme că nu văd beneficiile Acordului de Asociere RM-UE. De ce se întâmplă această ruptură? De ce oamenii nu simt aceste schimbări?

D.M.: Eu cred că o parte din răspuns este și lipsa unei comunicări sau explicații mai detaliate. Totuși anumite lucruri produc schimbări, așa cum o mică modificare în structura ADN-ului va schimba întreg ADN-ul. De exemplu, avem acum un proiect de interzicere a comercializării unor produse nocive, cum ar fi  produsele din azbest. Este un pas care va avea efect direct asupra sănătății populației. Dar nu sunt sigură că foarte mulți cetățeni știu că aceasta va veni ca o consecință a Acordului de Asociere. Este un lucru foarte tehnic, foarte neapetisant, dar are un efect imediat.

O altă explicație a acestei situații este că  implementarea Acordului este un proces foarte tehnic, care din cauza volumului său este foarte greu de explicat cetățeanului de rând. Noi conștientizăm această necesitate de a comunica mai mult și de aceea la nivel guvernamental s-a creat un grup de lucru pentru a se reuși să comunicăm mai eficient cu cetățenii.

DW: Din cauza situației politice din țară, relația cu UE s-a cam răcit în ultimul timp. Cum decurge actualmente dialogul cu UE și cum îl apreciați?

D.M.: Dialogul cu UE a fost și este în continuare unul bun și constant, avem aceeași înțelegere a lucrurilor și, chiar dacă nu au fost atât de multe vizite la nivel înalt, aceasta nu a însemnat o răcire a relațiilor. În primul rând, în prima jumătate a anului 2016, Guvernul a fost preocupat de implementarea Foii de parcurs, care includea îndeplinirea mai multor restanțe acumulate în implementarea Acordului, adresarea unor solicitări cerute de societate, precum și de precondițiile semnării unui acord cu FMI.

Totodată, pe parcursul acestei perioade au avut loc toate reuniunile la nivel operațional, în particular în marja platformelor stabilite prin Acordul de Asociere – de la Consiliul de Asociere, Comitetul de Asociere la subcomitetele şi clusterele sectoriale.

Actualmente prioritatea noastră este mobilizarea instituțiilor și resurselor pentru a reuși implementarea. Pornind de la acest obiectiv, noi ne construim şi prioritizăm colaborarea cu statalele membre ale UE, care ne ajută să ne facem mai calitativ și cu resurse adiționale „tema pentru acasă”.

O altă prioritate este negocierea unei noi Agende de Asociere, care este un document adițional și selectează din Acord priorități pentru o perioadă de trei ani. Agenda pentru 2014-2016 a expirat și pe parcursul lunii februarie-martie a acestui an vor avea loc negocieri cu UE pentru o Agendă nouă. Totodată, aceste obiective vor fi incluse în noul Plan național de acțiuni pentru implementarea Acordului, cred pe la mijlocul lui 2017.

DW: Pe parcursul anului trecut au fost făcute presiuni din partea Uniunii Europene?

D.M.: În primul rând obiectivul R. Moldova a fost de a reuși prin implementarea Foii de Parcurs. A fost un proces complicat de 82 de acțiuni pentru cinci luni, care includea restanțe de ani de zile. Cred că a fost un exercițiu care vorbește de la sine despre voință și angajament. Aprobarea unei Foi de parcurs a venit la inițiativa comisarului Hahn, la întrevederea cu ministrul Afacerilor Externe de anul trecut. A fost un nou instrument pentru a reseta dialogul și cooperarea pentru o nouă etapă. Noi credem că este foarte important să revenim în albia Acordului de Asociere, fiindcă aici sunt incluse practic majoritatea acțiunilor necesare pentru a fi realizate de R. Moldova și, dacă distorsionăm atenția pe mai multe documente, atunci nu reușim în implementarea angajamentelor.

DW: Președintele Igor Dodon a declarat ca prioritate denunțarea Acordului de Asociere cu UE. Pe de altă parte noi vedem că acest document este implementat și aduce beneficii. Cât este de reală realizarea acestei idei și ce impact ar putea avea?

D.M.: În discursul său, președintele deja a menționat că nu are competențe în denunțarea acordului. Nu vreau să comentez prea multe în acest sens, vreau doar să spun că această procedură în sine este una foarte complicată. De asemenea, Republica Moldova este într-o fază foarte avansată de cooperare cu UE. De facto suntem conectați/asociați în majoritatea domeniilor de cooperare. Mai mult, peste 64% din exportul țării este orientat spre UE. La fel nu trebuie să uităm că pentru reformele care se implementează în baza Acordului de Asociere RM primește un volum semnificativ de asistență.

Îmi amintesc începuturile procesului de negociere a Acordului cu UE și forța care a pornit acest proces era necesitatea de modernizare a țării și de a asigura standarde de calitate mai bune aici acasă. Astfel, în acest moment, noi nu cunoaștem un instrument mai bun de a îmbunătăți situația în R. Moldova.

DW: Cum decurge implementarea AA în regiunea transnistreană?

D.M.: AA este valabil pe tot teritoriul țării, iar R. Moldova are o abordare inclusivă. Un exemplu în acest sens este legat de liberalizarea regimului de vize cu UE, care le permite cetățenilor țării să circule fără probleme în tot spațiul european. Astfel, după aprobarea acestuia, numărul de cetățeni care dețin pașapoarte moldovenești din regiunea transnistreană s-a triplat. Un alt exemplu bun este permisul de a exporta în UE pentru produsele de origine animalieră și aici mă refer la caviarul care este produs de o companie din regiune. În acest context, este important procesul de înregistrare a companiilor din regiunea transnistreană, ceea ce le oferă posibilitatea de export în UE. S-a creat astfel posibilitatea ca principalul partener pentru antreprenorii din Transnistria să devină UE.