Daniel Funeriu şi laicismul de sursă franceză

Într-o scrisoare deschisă adresată Camerei Deputaţilor, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, îşi exprimă îngrijorarea faţă de scoaterea religiei din rîndul programei obligatorii.

Înaltul ierarh ortodox semnalează că un articol introdus în lege după încheierea dezbaterii publice transformă religia într-o disciplină opţională, pregătind terenul pentru scoaterea ei totală din şcoală.

În articolul semnalat, şi care a fost adăugat discret de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, se precizezază că "la cerere, în locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar".

Asistăm la reeditarea unei mai vechi înfruntări, care a început imediat după prăbuşirea reghimului comunist.

Religia, care a fost timp de peste 40 ani interzisă în şcoli ca disciplină subversivă, a revenit încetul cu încetul în programa scolară în timpul legislaturii 1992-1996. Pe vremea aceea, lupta nu se dădea între progresismul de stînga şi vechiul spirit religios, ci între mentalitatea totalitară a foştilor comunişti, ca Dan Marţian sau Alexandru Bârlădeanu, şi aceia care solicitau în primă instanţă recuperarea libertăţii cultelor şi a tradiţiilor comunitare.

De data aceasta sensul bătăliei s-a schimbat. În fruntea Ministerului Educaţiei din România a sosit un tînăr, Daniel Funeriu, educat în spiritul laicismului francez, care manifestă o veritabilă idiosincrazie faţă de religie şi care priveşte cu suspiciune învăţămîntul religios.

Daniel Funeriu este de altfel un progresit de tipul lui Jacques Attali (model evocat adesea), care visează la o reformă a educaţiei şi instituţiilor sociale în spiritul unui nou Iluminism, întemeiat pe ştiinţe şi tehnologie.

Niciodată adevăratele surse intelectuale ale noilor reformişti nu au făcut obiectul dezbaterii publice, dar vina aparţine în bună măsură mediului public românesc, prea puţin captivat de discuţii intelectuale.

Cert este că, avizaţi sau nu, liderii PDL îl susţin pe Funeriu în mod necondiţionat. Elita PDL este constituită din generaţia educată în ultimii ani ai lui Ceauşescu, într-o perioadă de maximă precaritate a şcolii şi de pauperizare socială, care nu a făcut decît să sporească apetitul pentru reuşita socială „aici şi acum“.

În plus, o sumă de intelectuali sosiţi recent în PDL provin din filonul liberalismului laicist de aceeaşi extracţie franceză ca şi Daniel Funeriu.

Cristian Preda, de exemplu, profesor de ştiinţe politice, anunţa recent că scoaterea religiei din şcoli reprezintă o prioritate a viitorului legislativ. De fapt, aşa cum am văzut, Guvernul Boc pare că pregăteşte de pe acum baza acţiunilor viitoare.

Este adevărat însă că există în chiar cadrul PDL o oarecare frămîntare cu privire la aceste subiecte.

Valeriu Stoica a ţinut mereu în ultimile luni să precizeze că partidul său nu va avea şansa de a cîştiga înfruntarea cu rivalii din zona de centru dreapta dacă nu va încorpora credibil curentul creştin-democrat.

În cadrul Institutului de Studii Populare (think-tank afiliat PDL), Valeriu Stoica a iniţiat o serie de conferinţe pe tema recuperării valorilor creştine, menite să stimuleze deschiderea partidului către zone sociale pînă în prezent puţin vizitate.

La prima întrunire au conferenţiat doi tineri reputaţi pentru modul îndemînatic în care îmbină înalta cultură teologică cu preocupările modernităţii sociale : Bogdan Tătaru Cazaban şi Mihail Neamţu.

Ei nu fac însă parte din PDL, ceea ce este semnificativ. Dar mai grăitoare a fost chiar mărturia indirectă a lui Valeriu Stoica: „Unde sînt creştin-democraţii din PDL?", a întrebat retoric amfitrionul dezbaterii.

Aşadar preocupăruile creştin-democrate par să fie o grefă firavă în PDL. În timp ce în cadrul Institutului se pledează în favoarea culturii iudeo-creştine ca sursă a liberalismului contemporan, Guvernul în funcţiune se pregăteşte să elimine religia din şcoală.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu