1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

"Dacă o bună administrare și management înseamnă stat capturat, atunci eu sunt de acord cu această captivitate"

Un interviu care nu ocolește temele actuale controversate, realizat în exclusivitate pentru DW cu Andrian Candu, Președintele Parlamentului R. Moldova și vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu

Legea privind schimbarea sistemului electoral, reforma Guvernului, recuperarea miliardului furat, dar și alte acte legislative, care au aprins discuții și spirite atât la Chișinău, cât și în comunitatea partenerilor internaționali au fost abordate într-un interviu realizat în exclusivitate pentru DW cu Andrian Candu, președintele Parlamentului R. Moldova și vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova (PDM).

DW: Dle Candu, făcând o trecere în revistă a activității Parlamentului din prima sesiune a anului curent, cum apreciați rezultatele obținute? Ce ați reușit să faceți și ce nu?

Andrian Candu: Dacă e să tragem concluziile primei sesiuni a acestui an, numită primăvară-vară, cred că a fost una destul de productivă în ceea ce ține, în primul rând, de creația legislativă. Dacă e să menționez principalele reușite, m-aș referi la reforma Guvernului, deoarece aceasta a venit să schimbe o legislație datată de la începutul anilor ’90. Actualul executiv a generat foarte multe inițiative și reforme în domeniul simplificării controalelor sau reducerii numărului de agenții de control. Acest proces a fost realizat inclusiv cu suportul Parlamentului. Sunt zeci de acte normative care au fost modificate. Am continuat cu reforma pensiilor. Am început reforma științei și cercetării, făcând modificări în ceea ce privește finanțare științei, axată pe proiecte, nu cum se făcea până acum. Nu pot să nu menționez și mult discutata reformă electorală, care a presupus o muncă comună și activități de dezbatere, la nivel parlamentar, dar și în afara acestuia. S-a lucrat și cu Comisia de la Veneția și, într-un sfârșit, am venit cu modificarea codului electoral.

Un alt aspect pozitiv este că am reușit să ținem pasul pe implementarea Acordului de Asociere cu UE și a angajamentelor cu FMI. A fost elaborată o nouă legislație financiar-bancară, noua lege pe domeniul energetic și afacerilor.

Cu regret, aș spune eu, noi nu am reușit în totalitate să ne dedicăm la tot ce înseamnă control parlamentar și implementarea legilor. La solicitarea unor ONG-uri cum ar fi Promo-LEX, planificăm mai multe activități de cooperare și de perfecționare a acestor mecanisme. Astfel, cred că în următoarea sesiune, pe lângă creația legislativă trebuie să ne axăm și pe implementarea, impactul și evaluarea legilor. Încă un capitol la care nu avem mari reușite este cooperarea cu societatea civilă la nivel mai mare. De asemenea, un domeniu important de care ne vom ocupa în jumătatea de an ce urmează, este mass-media și legislația audiovizualului. Avem deja un grup de lucru constituit și suportul UE, dar și al altor parteneri internaționali. Acesta urmează să prezinte Parlamentului un nou cod, precum și alte îmbunătățiri legislative.

DW: Schimbarea sistemului electoral a fost un subiect aprins, care a stârnit valuri de critici, atât din partea societății civile, cât și a partidelor parlamentare de opoziție și extraparlamentare. De ce s-a mers până la capăt și atât de repede? Ce părere aveți despre protestele recente, dar și cele care se anunță, inclusiv pentru 30 iulie?

A.C.: Nu aș fi de acord cu termenul repede, deoarece subiectul schimbării sistemului electoral la unul mixt sau uninominal se discută de foarte mulți ani. Sunt partide politice, cum ar fi PLDM, care au obținut capital politic promovându-l anterior. Dacă e să ne referim la partidul pe care îl reprezint, atunci pot spune că promovarea schimbării sistemului a fost începută de PDM încă în 2012. A rămas o promisiune făcută cetățenilor, o obligație și chiar un crez. Suntem convinși că această schimbare va aduce un beneficiu țării prin transformările care se vor face la nivelul clasei politice. De asemenea, atunci când vorbim dacă a fost repede sau nu, pot spune că nu a existat în R. Moldova, pe parcursul istoriei pe care o avem, nici un proiect de lege care să fie atât de discutat, dezbătut, mediatizat, lucrat pe toate nivele, precum a fost în cazul acestei inițiative.

Dacă vorbim despre lipsa unui consens și a unei viziuni unice în țară, atunci țin să-i dezamăgesc pe toți care ne citesc, deoarece în R. Moldova a existat permanent o polarizare, care s-a datorat inclusiv sistemului electoral pe care l-am avut. În sistemul nostru vechi, votul parlamentar s-a axat permanent pe votul geopolitic, care ne-a divizat. Totodată, noi nu am căutat oameni de calitate și integri, dar am mers pe lideri de partid, liste de oameni pe care nu-i cunoșteau toți și pe siglă. Astfel, cetățeanul nu era reprezentat cu adevărat de acel deputat. Consider că prin această schimbare vom avea mult mai multe proiecte care vor consolida societatea. Pentru cei care critică, eu cred că ei trebuie să aibă puțină răbdare ca să vadă beneficiile acestei schimbări în viitor.

Dacă vorbim despre proteste, cred că acestea sunt un exercițiu democratic, iar cei care o fac au dreptul. Să nu uităm însă că acestea sunt reglementate de lege. Deci, atât timp cât protestul se încadrează în normele legale, este binevenit pentru cei care vor să-și exprime o viziune sau alta.

DW: Reacția partenerilor din Uniunea Europeană și a Ambasadei SUA a fost una dură. Ei au declarat că această decizie este una proastă pentru țară. Nu vă este frică de înrăutățirea relațiilor cu partenerii externi și de stoparea finanțării externe?

A.C.: De la Bruxelles am auzit două tipuri de mesaje, care sunt unele politice, enunțate de grupurile politice ale Parlamentului European. Am văzut mesajul care vine din parte PPE, care este unul critic și pe care îl înțelegem, pentru că exprimă o viziune politică, rostit la unison cu cele ale opoziției de la Chișinău. În același timp, am văzut și mesajul colegilor noștri social-democrații europeni, din familia cărora facem parte, care a fost unul de încurajare și de mulțumire. La nivelul Comisiei Europene a fost un mesaj prudent, în care se vorbește de o evaluare viitoare, în urma implementării legislației electorale și respectarea standardelor europene.

Ce ține de finanțarea externă. Este vorba de acel pachet macrofinanciar oferit de UE, care presupune îndeplinirea unor condiții – 30 pentru fiecare din cele trei rate. Noi am început deja să lucrăm la ele, deoarece sunt incluse și în Foia de Parcurs nr. 2 semnată cu UE. Dacă e să vorbim de schimbarea sistemului electoral, vreau să menționez că nu este o condiție directă pentru această asistență. Atunci când la Bruxelles s-a votat acordarea banilor, s-a referit și la tot ceea ce înseamnă normele statului de drept și la legislația europeană. Tot în acea decizie se vorbește și de evaluarea, care se va face R. Moldova pe tot parcursul acestei asistențe, în așa fel ca să se respecte toate valorile europene. Deci, UE ne va monitoriza atât la nivel de îndeplinire a celor 30 de condiții, cât și la organizarea unui proces electoral corect.

DW: În septembrie 2016 declarați că „nu vom recupera „miliardul furat” în 25 de ani, ci în 2-3 ani”. Care este situația în acest moment și sunteți mulțumit de recuperarea banilor din cele trei bănci falimentare?

A.C.: Da, eu cred că cu efortul multi-instituțional, dar și cu ajutorul partenerilor noștri externi noi vom reuși să recuperăm o mare parte din acel miliard, care din ultimele informații furnizate de compania Kroll, ar fi de 600 de milioane. Dar nu contează cifra, ci progresul, iar la ora actuală am recuperat fizic peste 1 miliard de lei, bani care urmează să fie redirecționați pentru cumpărarea hârtiilor de valoare de la Banca Națională, pentru a nu plăti și dobânda pe ele. Pe de altă parte avem mai multe active înghețate, care procedural trebuie să treacă prin instanțe, ca să putem obține decizii irevocabile de condamnare pentru cei care au fost implicați în această fraudă, ca să putem vinde acele active. Aici vorbim de o valoare nominală de piață de aproape 3 miliarde de lei moldovenești. Totodată, în septembrie vom aproba și strategia pe care o va propune Kroll și vom începe recuperarea pe diferite jurisdicții, care au fost identificate ca fiind peste hotare. Acest proces va dura poate puțin mai mult, dar cu siguranță nu 25 de ani.

DW: Mai mulți experți din țară, dar și internaționali declară că RM este un stat capturat. O parte din aceste acuzații rezultă din faptul că PDM, vicepreședintele căruia sunteți, deține majoritatea în Parlament. Sunt adevărate aceste acuzații? Într-adevăr PDM este cel care a uzurpat puterea?

A.C.: Cei care fac asemenea declarații și caută adevărul trebuie să parcurgă o anumită analiză. În primul rând să vadă cum e guvernată țara. Dacă guvernarea presupune abuz sau o administrare bună, care aduce beneficii statului. Aici ne referim la instituții care sunt în axa guvernamentală și a majorității parlamentare. Astfel, dacă am reușit să restabilim economic R. Moldova din acea criză, dacă am reușit să facem ca achizițiile publice să fie transparente, dacă au loc încasări la buget pe domeniul fiscal și vamal, dacă se reușește să se lupte contra schemelor infracționale și spălării banilor, iar aceasta denotă o bună administrare, atunci care este întrebarea? Dacă o bună administrare și management înseamnă capturare? Atunci da, sunt de acord cu aceasta, fiindcă dacă vă aduceți aminte, la începutul anului 2016, când s-a format o guvernare nouă, mulți afirmau că va fi un colaps, că nu vor exista bani pentru salarii, pensii etc. Dar, s-au reușit nu doar plățile, ci și majorarea acestora. În septembrie se vor majora salariile profesorilor, au fost mărite pensiile lucrătorilor medicali, se fac reforme în diferite domenii. Dacă e să vorbim de alte instituții, atunci putem vedea că Președinția nu este controlată de PDM, ci de liderul socialiștilor Igor Dodon, poziția căruia este deseori conflictuală cu cea a actualei guvernări.

Da, mai avem de lucrat la capitolul justiției. Dar și aceasta este o instituție independentă de stat și trebuie să vrea și ei să se reformeze. Totodată, elementele care sunt conectate la domeniul justiției, cum ar fi Procuratura, CNA, datorită reformelor funcționează altfel.

Eu personal văd doar schimbări spre bine. Atât pe nivel economic, care este în creștere, cât și al instituțiilor de drept. Astfel, cei care critică guvernare, bine sau rău intenționat, trebuie să se întrebe pe ei înșiși care sunt diferențele în acest stat pe parcursul ultimilor doi ani.

DW: Dacă ne referim la geopolitică, care sunt pericolele externe actuale ale RM, luând în considerație ultima declarație a Parlamentului privind scoaterea trupelor rusești de pe teritoriul nostru? Sau această luptă cu pericolul rusesc și politica dusă de președintele socialist Igor Dodon este creată artificial pentru a sustrage atenția publicului de la adevăratele probleme ale țării?

A.C.: Noi nu încercăm să distragem deloc atenția, ci invers, spunem care sunt adevăratele probleme ale țării din punct de vedere economic sau de luptă contra corupției. Sunt foarte multe probleme interne de care trebuie să ne ocupăm, să găsim soluții și să le implementăm. Dar nu putem ignora relațiile externe, cooperarea cu partenerii din vest și din est, dar și problemele legate de securitatea regională. Noi avem o țară vecină – Ucraina – care are un conflict militar și ocupare de teritorii – Crimeea și regiunile de est ale țării. La aceasta se adaugă conflictele înghețate din Georgia și conflictul transnistrean, care nu are încă o soluție. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, iar situația trebuie administrată corect. Pe de o parte, aceasta înseamnă să cerem să fim respectați, așa cum noi respectăm pe alții. Doi: noi nu mai acceptăm ca inclusiv Federația Rusă să se comporte cu noi asemenea unui stat pe care îl domină. Astfel, atunci când ne uităm la propagandă, la munca unor diplomați care nu se încadrau în activitate, la comportamentul incorect în tot ce înseamnă circulația în Transnistria a trupelor rusești, ne duce gândul că trebuie să luăm anumite măsuri. Noi nu declarăm război nimănui și vrem să ne apărăm țara de toate provocările care există, iar problema transnistreană să fie rezolvată pe cale pașnică. Noi nu vrem nici o picătură de sânge și nici o lacrimă.

DW: Recent ați declarat că „Moldova va depune cererea de aderare la UE în 2018”. Luând în considerație mai multe critici venite de la Bruxelles, dar și declarațiile comisarului Johannes Hahn, care a zis că trebuie să mai lucrăm pe reforme, credeți că suntem pregătiți pentru aceasta?

A.C.: Viitorul R. Moldova cu siguranță este în UE. Am spus atunci că noi trebuie să depunem eforturi și acea declarație nu este în contradictoriu cu ce a spus domnul Hahn, deoarece noi ambii ne-am referit la reforme, la faptul că R. Moldova trebuie să fie gata. Atunci am afirmat că sper ca 2018 să fie anul în care noi vom fi eligibili ca să depunem cerere de aderare la UE. După depunerea acesteia urmează o altă perioadă de pre-aderare, care înseamnă ani de zile de pregătire, de negocieri. Toate statele care au fost cândva state asociate, cum de exemplu este România, au trecut prin această etapă complicată. Deci, cel mai important pentru noi este ca în timpul care ne-a mai rămas, de practic un an de zile, să depunem eforturile ca transformările și acțiunile pe care noi cu adevărat le facem, să aducă beneficii în așa fel ca să schimbăm țara și să fim pregătiți pentru acest pas.