1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

"Dacă nu lupţi rămâi un simplu număr. Un imigrant. Un negru."

Un nou film documentar prezintă drama imigranţilor africani care se îndreaptă către Europa. Însuşi autorul filmului, Dagwami Yimer, a reuşit să ajungă în Italia în 2006.

default

Dagwami Yimer pe insula Lampedusa

Dagwami Yimer este unul din miile de tineri africani care au riscat totul pentru a ajunge în Europa. În iarna anului 2005, Yimer, pe atunci student la drept, a părăsit Etiopia. În lungul său drum către bătrânul continent a intrat pe mâna traficanţilor de persoane. Apoi poliţia libiană l-a arestat şi l-a deportat în deşert fără provizii de apă. A reuşit să se întoarcă totuşi pe coasta libiană de unde a pornit într-o lungă aventură cu barca, pe Marea Mediterană. După luni întregi, în vara anului 2006, a reuşit să ajungă pe insula Lampedusa. Acum Dagwami Yimer trăieşte la Roma. Recent el s-a întors pentru prima oară pe Lampedusa de la debarcarea sa, de data aceasta în calitate de autor al unui film documentar. Pelicula "Ca un om pe Pământ" prezintă drama imigranţilor africani care încearcă să ajungă în Europa.

Mai mulţi tineri africani, atât femei cât şi bărbaţi, povestesc în lacrimi cum au fost loviţi, exploataţi, abuzaţi şi abandonaţi în deşert. Pentru însuşi autorul filmului călătoria către Europa a fost o experienţă amară pe care n-o va uita niciodată. "Pe vremuri am sosit aici într-o barcă. Eram desculţ. Acum am venit cu avionul şi am pantofi în picioare. E un sentiment pe care nici măcar nu pot să-l descriu. Mi-am prezentat filmul de nenumărate ori în Italia, dar n-am fost nici pe departe atât de emoţionat ca aici pe Lampedusa", spune Dagwami Yimer.

Când a decis să părăsească Etiopia, Yimer avea 27 de ani. "Am plecat pentru că acolo îmi pierdusem orice speranţă. N-am mai vrut să trăiesc şi să studiez într-o ţară unde nu există democraţie. Fuga mea a fost un protest faţă de politica guvernului etiopian", adaugă autorul.

De asemenea şi filmul realizat cu ajutorul a doi regizori italieni este o formă de protest, dar care vizează autorităţile libiene şi Europa care are grijă ca staţia terminus a imigranţilor africani să fie, pe cât posibil, Libia. "Cel mai trist capitol al fugii mele a fost containerul. Libienii ne-au închis în containere şi ne-au transportat în camioane prin Sahara către Sudan. Pur şi simplu ne-au lăsat în deşert ca pe nişte vite. Fără apă, fără pic de respect faţă de noi ca fiinţe umane", povesteşte Yimer.

Tânărul a supravieţuit şi containerului şi deşertului şi călătoriei pe Mediterana. Câţi n-au făcut-o, nu se ştie... Experţii estimează că din patru africani care pornesc către Europa, doar unul singur reuşeşte să ajungă. Pe "tărâmul făgăduinţei" realitatea arată însă altfel decât şi-o imaginează fugarii africani. "Trebuie să lupţi din greu pentru recunoaştere. Începi de la zero. Dacă nu lupţi, rămâi un simplu număr. Un imigrant. Un negru. Aşa am cunoscut eu Italia şi Europa. Aici nu eşti binevenit", conchide Dagwami Yimer.