Da! Dar...

Este data la care Comisia Uniunii Europene deschide poarta, nu foarte larg ce-i drept, în faţa celor două ţări care vor ridica astfel la 27 numărul membrilor Uniunii, după care Europa va trebui să-şi tragă sufletul ... să-şi elaboreze şi adopte constituţia înainte de a primi alţi noi membri. Deşi tonurile pleiadei de comentarii şi relatări cu care presa întîmpină previzibila recomandare a comisiei de primire a României şi Bulgariei în Uniunea Europeană sunt cu bemoli, totuşi ministrul român al integrării Anca Daniela Boagiu priveşte cu optimism spre Europa rezultă din articolul apărut în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi îşi încredinţează interlocutorii că România nu va încetini după aderare ritmul reformelor, în pofida faptului că întotdeauna cînd există intenţia implementării lor se manifestă şi forme de rezistenţă. Sunt enunţate în cuprinsul articolului cîteva din obiectivele a căror atingere este scadentă, între care şi agenţia pentru integritate. Cetăţenii României se aşteaptă la ameliorări rapide ale nivelului lor de trai, speranţe care vor trebui neapărat temperate printr-o perspectivă realisttă asupra situaţiei. Dacă nu sunt de aşteptat nelinişti sociale după aderare, cert este că mai ales agricultorii vor fi confruntaţi cu imperativele unei modificări de comportament impusă de trecerea de la economia de subsistenţă la cea de concurenţă. Dar, citînd-o pe Anca Boagiu, articolul se încheie pe un ton otimist: ultimii veniţi beneficiază şi de un avantaj: acela de a putea vedea deja progresele înregistrate de cei sosiţi înaintea lor . Un „euroentuziasm neabătut „ pare a se fi instalat deocamdată în România – conform sondajelor de opinie relevă articolul apărut în ziaurl berlinez TAZ sub semnătura lui William Totok.Autorul insistă însă asupra reticenţelor grupărilor şi partidelor de dreapta faţă de aderarea ţării la Uniunea Europeană, precum se vede – fără succes.

Primirea României în Uniunea Europeană se va datora în bună măsură ministrei române a justiţiei Monica Macovei declara Franco Frattini, comisarul european pentru justiţie, citat în cuprinsul unui articol apărut în DER STANDARD din al cărui titlu mai rezultă că liderii politici din România aşteaptă relaxaţi raportul decisiv de ţară, în pofida faptului că atît preşedintele Traian Băsescu cît şi premierul Călin Popescu Tăriceanu sunt convinşi că reformele vor trebui continuate. Ideea este reiterată şi dezvoltată în cuprinsul interviului pe care şeful statului român l-a acordat cotidianului DIE WELT. Sub titlul „Primirea României nu este decît o etapă pe calea atingerii unui ţel”, interviul dezvăluie şi ambiţioasele planuri ale României ca viitor membru al Uniunii. În cuprinsul dialogului , preşedintelui Băsescu îi este adresată şi întrebarea referitoare la piaţa forţei de muncă (o chestiune recurentă în presa occidentală), pornind de la dezbaterea din Marea Britanie referitoare la ţinerea temporară la distanţă a muncitorilor din Bulgaria şi România, ceea ce ar constitui o discriminare în raport cu regimul aplicat ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Germania în schimb va prelungi pînă în 2011 restricţiile impuse accesului muncitorilor străini pe piaţa de muncă. Relevînd caracterul deodamdată controvers al chestiunii, Traian Băsescu menţionează că dacă România va fi supusă unor alte reglementări decît restului celor zece noi membri, atunci acest tratament este resimţit ca o discriminare şi va fi urmat de o reacţie politică din partea României. Atitudinea Germaniei în schimb nu este deranjantă, fiindcă ea este aceeaşi şi faţă de noii primiţi în 2004. În ceea ce priveşte îndatoririle României ca stat de frontieră al Uniunii Europene, acestea vor fi luate foarte în serios, îşi asigură preşedintele României interlocutorul, menţionînd colaborarea cu concernul german EADS în securizarea frontierelor şi investirea a 500 de milioane de Euro. Din neutra Elveţie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG întrevede în aderarea României şi Bulgariei la o Uniune Europeană cu puteri sleite, un efect fortifiant, mai ales din perspectiva investiţiilor directe în cele două ţări ceea ce ar trebui să-i facă pe responsabilii de la Bruxelles să vadă mai degrabă paharul pe jumătate plin decît pe jumătate gol. Dar ceea ce nu va trebui să-i împiedice să demonstreze maximă exigenţă faţă de cele două proaspete membre recomandă într-un ton imperativ SCHWÄBISCHE ZEITUNG. Deşi România şi Bulgaria nu sunt întru totul apte de aderare, o primire a lor abia în 2008 ar fi fost contraproductivă, din care motiv, scrie autoarea articolului, Bruxelles-ul se străduie acum să limiteze pagubele, făcînd deocamdată prin primirea lor totuşi în 2007, membri ai Uniunii de categoria a doua. Uniunea Europeană va fi nevoită după 2007 să opteze între aprofundarea structurilor ei şi o continuare a extinderii, Angelei Merkel revenindu-i menirea dificilă de a tăia nodul gordian cînd Germania va prelua şi preşedinţia pe următoarele şase luni ale anului viitor, menţionează ziarul citat. Pînă una alta, şi partidele Unionale din Bundestag, care va ratifica abia în octombrie tratatul de aderare, pledează pentru anumite restricţii şi activarea la nevoie a clauzelor de salvgardare scrie DIE WELT tot azi, la unison cu scurta relatare publicată în BUSSINESS NEWS ediţia germană. Pledoaria în favoarea aprofundării structurilor Uniunii şi a închiderii temporare a porţilor în faţa altor noi venţiţi după primirea României şi Bulgariei o face şi preşedintele Comisiei Uniunii Europene Jose Manuel Barroso, citat într-un articol apărut în SCHWERINER ZEITUNG, care insistă asupra rapoartelor pe care Bucureştiul şi Sofia vor trebui să le prezinte Uniunii la fiecare şase luni. Pagina electronică a postului de televizziune ARD publică un reportaj despre modul în care unii cetăţeni ai României, mai ales nevoiaşi şi dezavantajaţi privesc aderarea, titlul sunînd sceptic şi uşor dezarmant: „Suntem şi vom rămîne nişte pîrliţi”. Oricum, ante festum - relatează cotidianul NEUE LUZERNER ZEITUNG - Washingotnul salută primirea celor două ţări.