Cîteva boli ale sistemului de sănătate

Ca şi în învăţămînt, de pildă, intervenţia factorului politic în sistemul de sănătate a făcut un rău imens calităţii actului medical de-a lungul anilor. Numirea managerilor de spitale pe criterii politice a dus la formarea unei clientele durabile în sistem. Fondurile pentru investiţii au fost acordate preferenţial, iar controlul cheltuirii banilor a fost de cele mai multe ori doar o formalitate, pentru că aşa cerea legea.

Formarea clientelei acesteia în sistemul medical a viciat şi am convingerea că viciază şi acum selecţia personalului, în multe cazuri neţinîndu-se cont de competenţă şi de performanţă. Medici bine pregătiţi profesional aşteaptă ani de zile un loc binemeritat într-un spital din Bucureşti sau din alte oraşe mari, timp în care fac naveta în provincie.

Am asistat, pe de altă parte, de-a lungul anilor la numeroase examene de specializare cînd subiectele au fost vîndute pe bani grei de către unii profesori din comisii.

În lumea medicală această practică este mai iresponsabilă decît oriunde, pentru că aici e vorba de specialişti care sînt chemaţi să salveze vieţi. Desigur că nu generalizez, însă aceste practici există şi ele trebuie descurajate prin orice mijloace.

Lipsa banilor a fost dintotdeauna o problemă a sistemului de sănătate, însă nu cred că aceasta este mama tuturor relelor din sistem. Bugetul sănătăţii pentru anul în curs, de 3,6% din PIB, e clar că este insuficient. Personalul medical e de asemenea subdimensionat. Mai ales după reducerea salariilor, mulţi medici şi cadre medii îşi doresc să lucreze în ţări europene dezvoltate, unde sînt mult mai bine plătiţi.

Un alt aspect al sistemului de sănătate, care nu a fost niciodată rezolvat, priveşte alimentarea Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate. Din întreaga populaţie activă, doar 4,5 milioane de persoane contribuie la alimentarea acestui fond. În plus, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate colectează doar 60% din sumele cuvenite.

Am lăsat la final problema plicului cu bani pe care orice pacient îl dă medicului, asistentului medical şi infirmierei. Acesta este unul din cele mai mari şi mai rezistente vicii ale sistemului medical românesc. Aici nu se poate face nimic, mulţi ani de acum încolo, pentru că ne-am lovi inclusiv de mentalitatea pacienţilor.

Explicit, dacă unui pacient i se refuză plicul de către medic, acesta va intra în panică, interpretînd că medicul respectiv nu îşi va da tot interesul pentru a se ocupa de sănătatea lui. În schimb, în majoritatea cazurilor, cînd plicul este primit, asupra pacientului se pare că acţionează şi efectul placebo.

Autor: George Arun
Redactor: Ovidiu Suciu