1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Cutia Pandorei: crash, recesiune, inflaţie…

Manevra de salvare efectuată în ultima clipă de Rezerva Federală Americană a înviorat pieţele bursiere dar a fost taxată de cele mai mari publicaţii economice drept un simptom de panică.

default

Două mascote ale unui agent bursier de la bursa din Frankfurt pe Main urmărind evoluţia DAX-ului.

Pieţele bursiere nu onorează succesele trecutului ci doar aşteptările legate de viitor. Din acest motiv, pe fundalul deteriorării prognozelor vizînd economia americană, prăbuşirea valorilor bursiere nu are nimic surprinzător. După lunea neagră şi marţea cenuşie la ce ne putem aştepta? În locul temutului crash riscă să se instalează inflaţia, „măsura salvatoare” , coborîrea indicelui director cu 0,75 puncte la 3,5% riscînd pînă la urmă să fie doar "o dulce otravă".

La fel cum guvernul american intenţionează să oprească alunecarea în recesiune a economiei naţionale prin stavila unui program de cel puţin 145 de miliarde de dolari menit să anime conjunctura, şi Rezerva Federală Americană recurge la diminuarea indicelui director. Întrebarea este dacă „banii mulţi” şi „banii ieftini” vor putea realmente înviora durabil conjunctura economică.

Indiscutabil , exagerările apărute pe pieţele bursiere necesitau o corectură iar băncile care s-au lansat în afaceri speculative dezastruoase ar trebui să suporte consecinţele şi nu să fie salvate prin intervenţia statului. Fiindcă dacă acum în America, spre a redresa situaţia, au fost pompaţi „banii ieftini” din fondurile publice , se instituie nu neapărat însănătoşirea relaţiilor ci impresia că statul şi Băncile de emisie sunt unicul colac de salvare pentru pieţele intrate în derivă.

După atentatele de la 11 septembrie 2001, Banca Americii a izbutit să ţină în frîu recesiunea recurgînd la scăderi masive ale indicilor directori. Decît că soluţia „banilor ieftini”, a încurajat afacerile neserioase pe piaţa ipotecară : familiilor cu venituri modeste le-a fost facilitată achiziţionarea unor imobile scumpe, fondurile Hedge şi diverse societăţi financiare au fost sprijinite în afaceri, fiindcă băncile înotau în bani.

Dacă banii ar fi avut însă preţul lor real, dacă conjunctura economică ar fi fost solidă, spectrul recesiunii nu s-ar fi arătat la orizont.

Din toate aceste motive, Banca Centrală Europeană nu va urma soluţia salvatoare americană. Este drept că în Europa şi chiar în Germania, cea mai mare putere economică de pe continent, conjunctura nu mai este atît de spectaculoasă, ceea ce echivalează doar cu o încetinire a creşterii economcie faţă de anul trecut. Întreprinzătorii germani sunt asaltaţi de comenzi, şi acesta este deja un semn foarte bun.

Aşa încît atît politica economică europeană cît şi Banca Centrală Europeană ar trebui să-şi menţină pe mai departe cursul propriu , să nu recurgă la soluţia adoptată de partenerii de peste Ocean pentru a nu importa maladia americană pe bătrînul continent. Căruia deocamdată, financiar vorbind, îi merge încă destul de bine deşi participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos înclină să vadă în culori sumbre viitorul economiei mondiale.