1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Curtea de Justiţie a UE invalidează ”Directiva Big Brother”

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat invalidă o Directivă care instituise începând din 2006 posibilitatea legală a supravegherii vieţii private a tuturor cetăţenilor.

Mai multe organizaţii neguvernamentale din România au salutat decizia Curţii de Justiţie şi au cerut Guvernului şi Parlamentului să procedeze la abrogarea legii româneşti corespunzătoare.

Este vorba de legea care obligă societăţile de telecomunicaţii să stocheze informaţiile legate de trafic pe o perioadă de cel puţin șase luni. În România, o primă lege care statornicea această practică a fost invalidată de Curtea Constituţională în 2009, dar ulterior a fost adoptată o altă lege de aceeaşi natură.

Împotriva legii au protestat nu doar apărătorii dreptului la viaţă privată, dar şi reprezentanţii societăţilor de comunicaţii (mari operatori sau mici cablişti), care erau obligate să stocheze informaţiile pe cheltuială proprie şi să le ofere instituţiilor abilitate atunci când le vor cere.

Indirect, primele beneficiare ale acestui sistem sunt de fapt serviciile secrete. Tot ce trece prin cablu poate fi monitorizat şi stocat. Legea stabileşte ca după o perioadă de timp datele să fie şterse, dar nu există niciun mecanism credibil prin care acest lucru să fie verificat. De asemenea nu există nicio protecţie împotriva unor intruziuni dincolo de limitele legii, căci o societate de comunicaţii, ispitită şi chiar parţial abilitată de lege, poate colecta toate datele de pe computerele conectate în beneficiul unora sau altora.

În România mai multe organizaţii (APADPR-CH, ApTI, ActiveWatch, CJI şi ANISP) au semnat un apel prin care solicită autorităţilor să abroge legea cu pricina adoptată în 2012: ”Organizaţiile semnatare au cerut în repetate rânduri autorităţilor române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanşării unei proceduri de infringement, şi au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporţionalităţii şi toţi cetăţenii sunt trataţi ca suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni.”(apador.org)

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat marţi 8 aprilie 2014 aceste puncte de vedere, argumentând că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o încălcare a dreptului fundamental la viaţă privată, statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. (curia.europa.eu)

În politica europeană este însă ceva neclar: o directivă trebuie transpusă obligatoriu în legislaţia internă a fiecărui stat membru, dar dacă aceeaşi directivă este invalidată de Curtea de Justiţie a UE ce se întâmplă? Legile naţionale corespunzătoare vor fi automat abrogate? În acest sens nu există reguli. Se prea poate ca legislaţia apărută ca urmare a unei directive să supravieţuiască directivei înseşi. De aceea lupta cu statul excesiv şi potenţial abuziv se reia de la zero.