Curtea Constituţională refuză să se implice în jocul politic

Scena publică este agitată de proteste şi manifestaţii zgomotoase antiguvernamentale, dar evenimentul real, cel care va determina cursul lucrurilor în lunile următoare, este anunţul Curţii Constituţionale. Acest for a amînat decizia privitoare la legile contestate de PNL pentru data de 9 decembrie, adică după ce-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Este vorba de Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice şi respectarea acordului-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, de Legea Educaţiei Naţionale şi de Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar.

Măsura cea mai urgentă conţinută în acest pachet legislativ ar fi fost reducerea cheltuielilor cu salariile prin trimiterea tuturor bugetarilor în concediu fără plată timp de zece zile.

Respingerea sesizării i-ar fi avantajat pe candidaţii opoziţiei

În cazul în care Curtea Constituţională ar fi respins sesizarea liberalilor, Preşedintele Traian Băsescu s-ar fi găsit în situaţia de promulga aceste legi acum, în plină campanie electorală, iar Guvernul Boc nu ar fi avut încotro şi ar fi fost nevoit să le pună imediat în aplicare, mai ales că delegaţia FMI se găseşte chiar în aceste momente la Bucureşti.

Prin urmare, Curtea Constituţională a evitat să ia o decizie cu efecte sociale şi poate electorale majore.

Admiterea sesizării ar fi aşezat pe umerii CC o grea răspundere politică

Dacă, dimpotrivă, Curtea Constituţională ar fi admis sesizarea PNL, atunci legile se întorceau la Guvern, de unde, remaniate, ar fi ajuns din nou la Parlament.

Dar, în această împrejurare, toate grupurile politice s-ar fi găsit în mare dificultate, iar în percepţia publică eşecul, destul de probabil, al programului cu FMI ar fi fost aşezat şi pe umerii Curţii Constituţionale. Or, Curtea nu are nici un motiv să ia asupra sa o decizie care revine în mod natural responsabililor politici.

Se pare aşadar că, pentru înaltul for, oricum suprasolicitat, cea mai bună soluţie a fost să amîne decizia pentru perioada post-electorală. Atunci, indiferent de decizia Curţii, noua administraţie va fi nevoită să asume integral toate deciziile care vor provoca inevitabil suferinţă socială.

Fie că sînt sau nu constituţionale aceste legi, Guvernul va trebui să reducă cheltuielile cu salariile. Nici un subterfugiu nu va mai fi posibil, şi în definitiv, concediul fără plată nu este obligatoriu, deoarece se pot găsi şi alte măsuri.

De această dată anunţul Curţii Constituţionale convine de minune tuturor partidelor şi competitorilor politici, pentru că li s-a oferit un pretext perfect pentru ca măsurile sociale dureroase să nu mai fie aplicate înainte de alegeri.

În sfîrşit, autorităţile au la rîndul lor un motiv plauzibil şi, teoretic, acceptabil pentru a solicita FMI modificarea calendarului convenit anterior.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Cristian Ştefănescu