1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Curtea Constituţională se opune reparaţiilor acordate foştilor deţinuţi politici

După desfiinţarea funcţiei de istanţă morală a CNSAS, Curtea Constituţională a stopat toate procesele prin care foştii deţinuţi politici ar fi putut obţine despăgubiri pentru anii petrecuţi închisoare.

default

În vara anului 2009 a fost adoptată Legea 221 care reabilita din oficiu pe toţi foştii deţinuţi politici, prin anularea hotărârilor judecătoreşti de condamnare. Pentru prima dată legea făcea dreptate şi acelora care, deşi nu fuseseră propriu-zis condamnaţi, cunoscuseră domiciliul obligatoriu, internarea în lagăre de muncă forţată, stabilirea unui loc de muncă obligatoriu şamd.

Legea face un inventar al tuturor actelor prin care statul comunist îşi persecutase înr-un fel sau altul cetăţenii şi oferă acestora dreptul de a obţine despăgubiri în istanţă.

La scurt timp după apariţia legii în vara anului trecut au fost înregistrate pe rol foarte multe procese. Cel mai cunoscut a fost procesul liderului ţărănist Ion Diaconescu, care ceruse daune morale pentru anii petrecuţi în închisoare de câteva milioane de euro. Instanţa i-a acordat o depăgubire de 600.000 de euro, dar Guvernul a intrat în panică şi a modificat Legea 221 prin Ordonanţă de urgenţă, limitând nivelul despăgubirilor la cel mult 10.000 de euro.

Între timp, Ministerul de Finanţe, prin Direcţia sa din judeţul Constanţa, implicat deja în peste 600 de procese, a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate. S-a ajuns astfel la situaţia ciudată în care Guvernul contesta propria sa lege.

Rivalitatea Tăriceanu-Băsescu pe tema anticomunistă

Istoria acestui act normativ este însă mai complicată. În 2007 Guvernul Tăriceanu, aflat în rivalitate cu preşedintele Traian Băsescu, a adoptat o lege menită să ofere o satisfacţie imediată celor care suferiseră de pe urma regimului comunist. Preşedintele instituise Comisia pentru analiza sistemului totalitar comunist, iar liberalii, care se temeau că tema anticomunistă ar fi fost confiscată de PD, au reacţionat prin cîteva măsuri cu efect practic.

Dar legea nu a apucat să fie adoptată decît în 2009 în condiţiile unei grave recesiuni economice şi, aşa cum era de aşteptat, au apărut imediat temerile că bugetul nu va putea acoperi toate despăgubirile.

În fine, cu două săptămâni în urmă, Curtea Constituţională a invalidat Legea 221/2009 şi a pus capăt disputelor. Argumentaţia Curţii este foarte stufoasă, dar în esenţă se constată că exista deja o lege (118/1990) care stabilea acordarea de despăgubiri lunare, ceea ce ar face o nouă lege a despăgubirilor inutilă. Mai mult, noua lege, care ar acorda daune morale peste despăgubirile deja acordate, ar crea inegalităţi de tratament şi ar fi, aşadar, nedreaptă. Curtea insistă asupra faptului că daunele morale ar trebui să rămână o formă de compensaţie simbolică şi să nu devină o formă de restauraţie materială.

Cu alte cuvinte, foştii deţinuţi solicitând sute de mii de euro sau chiar milioane de euro ar revendica prea mult.

Cu toate acestea Curtea a respins şi modificarea ulterioară a Guvernului care plafonase despăgubirile la 10.000 de euro.

Persecutaţii epocii comuniste sunt şi astăzi discriminaţi

Dar dincolo de forma juridică, se simte în argumentaţia Curţii o formă de gelozie, deoarece sunt enumerate în chip repetitiv şi redundant toate actele normative prin care statul s-a angajat să repare nedreptăţile comise de regimul comunist, de la restituirea imobilelor confiscate şi a terenurilor agricole, la legea 118 din 1990 şi în sfârşit la legea 221 din 2009. Curtea plasează argumentaţia în contextul mai larg al tuturor formelor de reparaţie, susţinând că încă una ar reprezenta un exces, susceptibil de a crea inegalităţi de tratament.

În principiu Curtea Constituţională are dreptate să observe că daunele morale sunt ceva diferit de recuperarea pagubelor materiale şi că suferinţele din trecut sunt imposibil de compensat. Curtea ignoră însă că, în ciuda legilor numeroase, statul român nu şi-a respectat obligaţiile asumate şi, tocmai de aceea, CEDO a suspendat recent toate procesele de restituire a proprietăţilor, solicitând României, ca, în termen de un an şi jumătate, să-şi revizuiască legislaţia şi practica judiciară.

În linii mari statul român a tins mereu să ţină partea celor care au profitat de pe urma regimului comunist, dezavantajându-i pe ceilalţi, care au avut de suferit. Iată de ce, stopând procesele pentru daune morale, Curtea Constituţională are dreptate în formă, dar se înşală în fond.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu