1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Curtea Constituţională în oglinzi paralele

Curtea Costituţională din România a preluat, în cadrul celui de-al XIV-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale din Europa, preşedinţia acestui organism pînă în 2011.

default

În ţară în schimb dezbaterile privind modificarea statutului acestui for devin tot mai avansate. Nu se poate evita constatarea că există o mare discrepanţă între imaginea aceasta de respectabilitate perfectă şi credibilitatea reală pe care o are în ţară Curtea Constituţională.

Între 3 şi 6 iunie, la Vilnius s-au desfăşurat lucrările celui de-al XIV-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene. Acolo Curtea Constituţională a României a fost desemnată să preia pe o perioada de 3 ani preşedinţia organizaţiei şi să organizeze viitorul Congres la Bucureşti în 2011. De asemenea preşedintele Curţii, Ioan Vida, a fost desemnat raportor din partea reţelei regionale europene cu prilejul Conferinţei mondiale asupra justiţiei constituţionale din Africa de Sud, care se va desfăşura în ianuarie 2009.

Dar aşa cum remarcam există un contrast tulburător între această aparenţă de perfecţiune instituţională şi realitatea din ţară. Nu există partid politic care să nu fi formulat la un moment dat cele mai virulente contestaţii împotriva Curţii Constituţionale. PRM, PSD, PNL, PLD, au avut pe rînd obiecţii dintre cele mai severe. Momentul culminant a fost atins după decizia Curţii referitoare la CNSAS atunci cînd nu doar anumite partide, dar şi toţi juriştii independenţi au denunţat lipsa de obiectivitate a acestui for.

Recent preşedintele Traian Băsescu a constituit o comisie alcătuită din specialişti independenţi cu misiunea de a analiza sistemul constituţional românesc şi de a formula apoi recomandări de revizuire. Este de aşteptat ca în acest context să apară şi propuneri privind reformarea Curţii Constituţionale.

Dezbaterea a fost iniţiată de fapt de mai multă vreme. A fost propusă, de pildă, revenirea la modelul tradiţional, în care Curtea Constituţională era asimilată puterii judecătoreşti. De asemenea chiar conservîndu-se statutul actual se caută soluţii pentru a limita influenţarea politică a deciziilor ca şi pentru a se depăşi caracterul lor îngust juridic. S-a remarcat uneori un anumit tehnicism juridic care riscă să sacrifice spiritul însuşi al Constituţiei şi de aceea a fost propusă cooptarea în acest for a unor personalităţi intelectuale cu o formaţie mai largă, istorică şi filozofică şi care să nu se limiteze la o strictă specialitate. În esenţă e vorba de a institui un corp de personalităţi puternice cu o gîndire autonomă şi care să nu cedeze uşor ispitelor şi presiunilor politice. E greu de anticipat ce se va întîmpla, dar este sigur că respectabilitatea internaţională nu va reuşi să vindece frustrarea gravă pe care au provocat-o deciziile din ultimii doi ani ai Curţii Constituţionale.