1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cursa pentru Polul Nord

Savanţii estimează că gheaţa de la Polul Nord se va topi pe viitor în lunile de vară. În timp ce ecologiştii sunt îngrijoraţi de acest fenomen, cinci ţări ar putea profita de consecinţele schimbărilor climatice...

default

Presupusele comori sunt încă ascunse sub gheaţa polară, dar dacă aceasta se topeşte, oamenii vor profita de ele. Savanţii ruşi cred în existenţa a 10 miliarde de tone de petrol şi gaze naturale în lanţul muntos subacvatic Lomonosov. Cercetătorii americani susţin chiar, că un sfert din rezervele globale de petrol şi gaze naturale se află sub gheaţa arctică. Hermann Kudrass de la biroul federal de geologie şi resurse naturale din Hanovra se arată însă sceptic faţă de aceste estimări:

"Zăcămintele din spaţiul arctic reprezintă un subiect care a fost adesea supraestimat. În interiorul graniţelor de 200 de mile marine ale unor ţări precum Rusia, Canada şi Statele Unite este probabil să se găsească zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Rămâne însă discutabil dacă se vor descoperi astfel de resurse în cantităţi mai mari şi dincolo de aceste graniţe, în întreaga zonă până la Polul Nord."

În ciuda acestor prognoze incerte, cele cinci state apropiate de Polul Nord se arată interesate de teritoriile aflate la peste 200 de mile marine de coasta lor. În interiorul acestui teritoriu, cele cinci state beneficiază deja de drepturi exclusive, conform unui acord al Naţiunilor Unite asupra dreptului maritim.

Proceduri costisitoare şi riscuri ridicate

Nordpolarmeer, Norpol

Peisaj arctic

Unui stat îi este permis să exploateze resursele naturale subacvatice aflate la mai mult de 200 de mile de coastă doar dacă poate dovedi că respectivul lanţ muntos subacvatic are legături geologice directe cu teritoriul statului. În prezent, Rusia, Canada şi Danemarca încearcă să demonstreze ştiinţific că lanţul de munţi subacvatici Lomonosov reprezintă o prelungire a propriului teritoriu. Pentru a dovedi ştiinţific apartenenţa lanţului muntos la propriul teritoriu, sunt însă necesare foraje extrem de costisitoare. Chiar dacă un stat ar reuşi să ajungă la o astfel de dovadă ştiinţifică şi ar descoperi zăcăminte bogate de petrol şi gaze naturale, nu este sigur dacă exploatarea acestora ar fi rentabilă. Adâncimile de peste 4.000 de metri sunt încă un teritoriu puţin cunoscut, iar măsurile de siguranţă şi de protecţie a mediului ar fi extrem de costisitoare. Problema principală ar fi transportul petrolului şi al gazelor naturale, din moment ce posibilele accidente în zona arctică ar avea consecinţe ecologice mult mai dramatice decât cele din alte zone.

Un nou Război Rece?

În ciuda acestor dificultăţi, Rusia, Canada, Statele Unite, Danemarca şi Norvegia sunt dispuse să revendice zăcămintele subacvatice de la Polul Nord. Decizia finală îi revine unei comisii a Naţiunilor Unite, căreia îi vor fi prezentate până în anul 2014 rezultatele cercetărilor ştiinţifice.

Numeroşi experţi întrevăd deja scenarii sumbre, care amintesc de Războiul Rece. Expertul în drept maritim Alexander Proelß de la universitatea din Kiel nu se arată însă îngrijorat de astfel de temeri:

"Nu există pericolul unui nou Război Rece, contrar afirmaţiilor pe care le-am citit din când în când, deoarece sferele de interes sunt delimitate prin comisia Naţiunilor Unite, dar şi prin colaborarea acestor state în diferite organizaţii, precum Consiliul Arctic. De aceea nu îmi pot imagina un astfel de scenariu."