1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Curent, curent - dar de unde?

Catastrofa din Japonia are efecte şi asupra Germaniei. Cu doar o jumătate de an în urmă, guvernul de la Berlin decisese o prelungire a duratei de funcţionare a centralelor atomice germane.

Centralele atomice sunt de neînlocuit?

Centralele atomice sunt de neînlocuit?

"Nu putem să ne întoarcem pur şi simplu la ordinea de zi", a declarat cancelarul Angela Merkel legat de catastrofa nucleară din Japonia.

"Din acest motiv vom revizui decizia luată în urmă cu o jumătate de an privind prelungirea funcţionării centralelor atomice. Suspendăm decizia luată în trecut pe o perioadă de trei luni", a delcarat cancelarul german.

Hotărârea guvernului de la Berlin a determinat ca cele mai vechi şapte centrale nucleare din Germania, care mai funcţionau doar în baza deciziei din toamna anului 2010, să fie oprite cel puţin temporar. Având în vedere catastrofa din Japonia, concernele energetice germane au reacţionat rezervat la declaraţia cancelarului. Nou în dezbaterile din Republica Federală privind energia nucleară este faptul că marile concerne energetice nu au avut drept de replică şi deci nici posibilitatea să influenţeze decizia guvernului. Ca urmare, RWE, E.ON, EnBW şi Vattenfall - operatoarele celor 17 centrale atomice din Germania - sunt obligate să accepte decizia luată de guvern.

Din ce alte surse se poate genera curent electric?

Din ce alte surse se poate genera curent electric?

Care sunt alternativele energiei atomice?

Ţinând cont că un sfert din energia produsă de RWE şi o jumătate din curentul electric generat de E.ON provin din centralele atomice, este de aşteptat ca firmele să fie confruntate cu pierderi semnificative.

Profesorul Wolfgang Pfaffenberger de la Universitatea Jacobs din Bremen, a calculat cu aproximaţie pierderile economice: "Centralele de care vorbim generează o cifră de afaceri de aproximativ două miliarde de euro anual. Asta înseamnă că într-o perioadă de trei luni, concernele pierd cam o jumătate de miliard din cifra de afaceri, ceea ce corespunde unui profit net între 200 şi 300 de milioane de euro. Dar şi statul pierde sume importante, pentru că nu mai poate încasa impozitele. Pe de altă parte, dacă există centrale de altă natură prin care pot fi înlocuite cele nucleare, atunci situaţia se prezintă altfel şi firmele pot echivala pierderile."

Concernele energetice germane nu au la dispoziţie doar centrale atomice, ci şi centrale termice pe bază de cărbuni sau gaz. În ultimii ani, acestea nu au mai fost folosite la maximă capacitate mai ales datorită creşterii ponderii energiei electrice generate din surse regenerative. Ca urmare, există suficiente capacităţi care pot înlocui centralele atomice. Dar:

"Pentru centralele termice pe bază de cărbuni sau gaz avem nevoie de mai multe certificate de emisie de dioxid de carbon decât fusese calculat iniţial, ceea ce va duce la creşterea preţului certificatelor, aflat astăzi la 15 euro pentru o tonă", analizează Pfaffenberger.

Şovăielile clasei politice şi nesiguranţa concernelor prinvind centralele atomice este penalizată de consumatori. Firmele producătoare de curent din surse regenerative au înregistrat în ultimile zile o creştere bruscă a cererilor de racordare.

Autori: Insa Wrede/ Maria Pascu
Redactor: Robert C. Schwartz