1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Curajul civil şi lecţiile istoriei

default

În ajunul zilei de 20 iulie cînd se împlinesc 60 de ani de la atentatul împotriva lui Hitler, cotidianul DIE WELT publica în suplimentul său literar un text în care autorul îşi imagina ce s-ar fi întîmplat dacă ofiţerii răzvrătiţi l-ar fi putut elimina pe dictatorul nazist de pe scena istoriei. Alţi romancieri, între care şi britanicul Robert Harris imaginaseră cu cîţiva ani în urmă un alt scenariu :ce s-ar fi întîmplat dacă Hitler ar fi cîştigat războiul? Azi însă alte două subiecte par a fi demne de reflecţie, fireşte între multe altele: Cît curaj civil este posibil într-o dictatură? Cît curaj civil trebuie să existe în libertate? Cele două întrebări fundamentează subiacent şi majoritatea comentariilor apărute azi în presa germană.

"Pe cît de falsă este teza eternei vinovăţii colective a germanilor pe atît de inoperantă este încercarea de a şterge răspunderea pentru crimele săvîrşite în numele nazismului , invocînd curajul grupului de ofiţeri care la 20 iulie 1944 s-au decis să-l ucidă pe Hilter " - scrie ziarul WESTDEUTSCHE ZEITUNG din Dusseldorf. Acelaşi ziar relevă dificultatea majoră de elaborare a unei istorii a vinovăţiei chiar şi atunci cînd atît făptaşii cît şi victimele nu mai sunt printre noi.

Cu toate acestea - recomandă STUTTGARTER ZEITUNG cititorilor săi - tocmai azi se cuvine să fie mai intens cinstită decît deobicei memoria acelor femei şi bărbaţi care nu au acceptat teroarea şi samavolniciile, revoltîndu-se. Cel mai adesea însă, observă acelaşi ziar aceşti eroi au rămas singuri. Dar statul de drept în care trăim azi duce mai departe impulsurile pe care ei le-au dat istoriei şi societăţii. Hitler a supravieţuit atentatului şi a declanşat o cumplită campanie de răzbunare. El nu a putut însă anihila ecoul pe care curajul atentatorilor , care dăinuie încă şi azi. Enormul interes al germanilor faţă de cele întîmplate în urmă cu 40 de ani constată ziarul est german LEIPZIGER VOLKSZEITUNG, se explică şi prin dorinţa de cunoaştere a celor care ar putea fi consideraţi nepoţii generaţiei acelei epoci, mai ales a eroilor care au încercat să înlăture dictatura. Si în continuare ziarul citat consideră că într-o perioadă a reality showurilor televizate în care fiecare actant trece drept un erou, cinstirea adevăraţilor eroi ai istoriei constituie o modalitate de a curma alterarea razantă a valorilor la care ne este dat să asistăm. BERLINER ZEITUNG relativizează imaginile eroilor , atrăgînd atenţia că din grupul atentatorilor, cei cîţiva ofiţeri care la început au fost adepţii lui Hitler , au resimţit o pasageră simpatie pentru Fuhrer, au făcut-o în virtutea aceleiaşi tradiţii care ulterior i-a determinat să acţioneze pentru a-l elimina de pe scena politică. Nu există nici un vaccin ideologic împotriva crimei politice, nu există decît forţa ca în virtutea experienţelor dobîndite să te împotriveşti celor care cred că pot impune propria lor voinţă unei naţiuni sau comunităţii internaţionale - fie şi în numele unei lupte împotriva răului - conchide ziarul din capitala germană.

In presa străină ziua de 20 iulie trece mai puţin observată.Cotidianul ceh MLADA FRONTA DNES priveşte şi mai critic revolta ofiţerilor artistocraţi împotriva lui Hitler atrăgînd atenţia că fără sprijinul aristocraţiei acesta nu ar fi ajuns la putere la fel cum atentatul împotriva lui nu ar fi putut fi pus la cale fără ofiţerii aristocraţi care însă nu au fopst reprezentativi pentru clasa lor socială.

O chestiune socială domină azi alături de momentul aniversar conţinutul comentariilor publicate în ziarele germane: formularele pe care solicitanţii de ajutor de şomaj circa 2,2 milioane trebuie să le completeze. Ziarul de mare tiraj EXPRESS recomandă celor în cauză dat fiind caracterul extrem de complicat al formularelor să nu-şi mai propună nimic altceva decît completarea documentelor în viitoarele două săptămîni. Cotidianul critică birocraţia excesivă dar şi intruziunea în sfera intimă a solicitanţilor care au devenit transparenţi ca şi cum ar fi de sticlă, stînd de fapt goi puşcă în faţa autorităţilor. In schimb decizia managerilor de a renunţa la o parte din remuneraţii pentru a redresa situaţia unor branşe, exemplu dat de ocupanţii etajelor superioare de la Daimler Chrysler - chiar dacă va face şcoală scrie DIE WELT nu va putea însănătoşi un sistem care este bolnav.

Ziarele străine, în special cele din Franţa vecină, unde premierul turc s-a dus să pledeze în favoarea aderării Turciei la Uniunea Europeană, atacă şi acest delicat subiect, pe lîngă tensiunile şi iritaţiile survenite în relaţiile dintre Israel şi Hexagon după declaraţiile făcute de premierul israelian Scharon.

LE FIGARO deşi este de acord cu impulsul pe care l-ar da democratizării Turciei primirea ei în Uniunea Europeană relevă pericolul unei diluări a acesteia din urmă pînă la limitele dispariţiei. Ziarul conservator consideră că poate ar fi fost mai bine ca Uniunea Europeană să fi aderat la modelul nucleului forte: ziarul LIBERATION este de părere că Turcia nu este o ţară europeană şi că dacă am considera-o astfel ar însemna să fie şterse tradiţiile de peste 2500 de ani ale culturii europene. Ceea ce nu înseamnă că Turcia nu s-ar putea acomoda organismelor şi instituţiilor europene - este de părere acelaşi ziar.

Semnalăm în încheiere publicarea în presa scrisă din Germania şi străinătate tot azi, a numeroase comentarii consacrate conflictului israeliano-palestinian şi mai ales situaţiei extrem de critice din fîşia Gaza.

Rodica Binder