1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Cum vor plăti grecii ieşirea din criză?

Parlamentul grec dezbate pachetul de austeritate necesar angajării de noi credite internaţionale. Votul este programat pentru mâine. Economiile pe care şi le-a propus Grecia pentru următorul an sunt de 78 de miliarde.

default

Giorgos Papandreou, premierul Greciei

La o populaţie de 11 milioane de locuitori, o aritmetică simplă indică 7000 de euro mai puţin în portofelul fiecărui grec.

Salariile vor fi primele afectate, statul elen impunând deja o taxă de solidaritate: prima mie de euro câştigaţi scapă "neamendată", de acolo în sus este percepută o cotă de unu până la patru procente. Primii care vor susţine, în acest mod, finanţele statului sunt miniştrii, primarii şi alţi funcţionari cu rang înalt. În cazul lor vor fi reţinute chiar cinci procente din venituri.

Impozitul pe maşină creşte şi el, până la 10%; combustibilul folosit la încălzit se scumpeşte cu cinci procente; avocaţilor, meşteşugarilor şi altor categorii de persoane fizice autorizate li se suplimentează impozitul cu aproximativ 300 de euro. "Pun impozite pe tot ce-ţi poi imagina. Priveşte: un pachet de ţigări conţine 70% impozit", comentează un comerciant.

Bunăstare taxată

Bunăstarea va fi taxată cu precădere. O casă în valoare de peste 200.000 de euro, o ambarcaţiune mai mare de şase metri, o piscină - toate proprietăţile considerate de lux vor fi ca atare impozitate. Chiar şi ieşitul la tevernă devine mai scump, din moment ce taxa pe valoare adăugată creşte de la 13 la 23%. "Dacă n-am să suport pe cheltuiala mea această scumpire nu va mai intra nimeni în taverna mea. Oamenii nu mai au bani", se plânge un cârciumar din suburbia ateniană Nea Philadelphia.

În următorii patru ani, impozitele suplimentare ar urma să aducă 28 de miliarde de euro în casieria publică. Alte 50 de miliarde ar urma să fie obţinuţi din privatizarea firmelor de stat - căile ferate, distribuţia apei în Salonic, uzinele de gaze, participaţiunile publice la aeroportul din Atena sau la centralele electrice.

Însă privatizarea a scos în stradă sindicaliştii. Singura soluţie pe care o acceptă este renunţarea la privatizări. Patronatul este privit ca tăietorul de salarii şi beneficii, cum ar fi curentul, cvasi-gratis pentru familiile angajaţilor din sectorul energetic. Dar această bonificaţie urmează să dispară chiar dacă statul va continua să fie patron. Orice tergiversare duce la amânarea primelor rezultate ale programului de austeritate. Or, Grecia şi-a propus să reducă deficitul public de la 10,5 procente la 7,5% până la finele acestui an - un scor de ultim loc în zona euro dar mai bun decât al Marii Britanii, Statelor Unite sau Japoniei.

Autor: Thomas Bormann / Cristian Ştefănescu

Redactor: Vlad Drăghicescu