1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cum vede Germania noua strategie a NATO

La summitul NATO de la Lisabona se va decide noua strategie a Alianţei. Cum vede Berlinul detaliile cunoscute ale noului plan de funcţionare a NATO? Autorităţile germane l-au primit pe secretarul general al Alianţei.

default

Anders Fogh Rasmussen, alături de Angela Merkel la Berlin

NATO vrea prin adoptarea unei noi strategii să evite să devină un dinozaur în contextul actual al politicii internaţionale de securitate. În acest sens, alianţa formată din 28 de state trebuie să se modernizeze şi să se adapteze la noile ameninţări.

La acest proiect lucrează de un an, de când a preluat şefia NATO, secretarul general Anders Fogh Rasmussen. Până acum, rezultatele activităţii sale nu au fost făcute publice. La Berlin, el a punctat anumite slăbiciuni ale NATO, care ar trebui înlăturate prin noua strategie. O lecţie învăţată în urma războiului din Afganistan sună astfel:

"NATO trebuie să-şi îmbunătăţească abilitatea de a colabora cu alte organizaţii şi instituţii implicate în proiecte civile, cum ar fi ONU şi UE."

O altă temă majoră este scutul anti-rachetă. Peste 30 de ţări deţin în prezent rachete cu care ar putea ataca alte ţări. "Nu trebuie să devenim ostatici ai acestor ameninţări", spune Rasmussen.

"Sper că şefii de stat şi de guvern din ţările NATO vor decide la summitul de la Lisabona să apere Europa de eventuale atacuri cu rachete. Aceasta se va face concomitent cu o ofertă specială clară pentru Rusia, care ar urma să colaboreze la proiect şi să beneficieze de el."

Apropierea de Rusia a Alianţei este un aspect care face parte şi din conceptul de politică externă al Germaniei. Pentru cancelarul Angela Merkel este un mare pas înainte şi participarea preşedintelui rus Dmitri Medvedev la reuniunea la vârf a NATO de la Lisabona. Doamna Merkel avertizează însă în legătură cu o implicare prea rapidă a Moscovei în activitatea Alianţei:

"Cred că nu trebuie să exagerăm în ceea ce priveşte aceste raporturi. Dacă realizăm progrese este foarte bine, dar cred că este prea mult să vorbim de o includere a Rusiei în NATO. Este vorba de un parteneriat strategic, iar dacă ne vom axa pe proiecte comune concrete va fi o dovadă foarte bună de colaborare."

Viitori parteneri ai Alianţei sunt de găsit de asemenea departe de spaţiul transatlantic - un răspuns la actuala globalizare şi la noile ameninţări. "Cyber-atacurile", atacurile asupra unor reţele informatice relevante din punct de vedere al securităţii, trebuie să-şi găsească şi ele locul în noua strategie a NATO. Această ultimă propunere este privită însă cu scepticism la Berlin. Este oare nevoie ca tocmai NATO să se preocupe de aceste aspecte informatice, se întreabă conservatorul Ruprecht Polenz, şeful Comisiei de Apărare din Bundestag.

"În Germania, această discuţie ajunge foarte repede la subiectul separării competenţelor între securitatea internă şi cea externă. Să creăm aici competenţe pentru armată, deşi există deja alte autorităţi, este un proces pe care trebuie să îl desfăşurăm cu foarte mare grijă."

În noul său concept strategic, NATO se va pronunţa pentru dezarmare. În acelaşi timp însă, Alianţa Nord-Atlantică este cel mai mare consumator de produse militare al lumii, subliniază ironic parlamentarul ecologist german Frithjof Schmidt. El ar dori ca NATO să conducă lupta pentru dezarmare, şi nu să se implice în noi proiecte de înarmare, precum scutul anti-rachetă:

"Nu este clar încă dacă există cu adevărat o ameninţare reală pentru care scutul anti-rachetă ar fi creat. Eu unul nu sunt convins că un astfel de proiect de înarmare este necesar să devină unul din planurile-cheie ale NATO."

De asemenea, cercetătorul în domeniul păcii Oliver Meier, de la Universitatea din Hamburg, critică absenţa din noul document a menţionării retragerii din Europa a armamentului nuclear american.

"Nu există nimeni, nici măcar în NATO, care să arate de ce mai este necesar acest armament. Se păstrează deci pe teritoriul european capacităţi militare lipsite de scop."

Mai mult, populaţiile din Germania, Belgia şi Olanda se declară în majoritate pentru retragerea acestor arme strategice, mai spune Meier. Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, cere de altfel de mai mult timp scoaterea din Germania a celor 20 de bombe atomice americane, până acum fără succes.

Autori: Nina Werkhäuser/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz